• Marina Popescu , Raluca Toma , Bogdana Buzărnescu

Mix-ul de consideraţii legate de vot aparţine fiecăruia dintre noi. Pentru a ţine cont de cum şi de ce sunt relevante cele trei niveluri (partidul/grupul european, partidul naţional şi caracteristicile individuale), precum şi evaluările prospective şi retrospective pe o serie de teme la fiecare dintre cele trei niveluri, este nevoie de o cantitate destul de mare de informaţie.

Puteţi selecta ce vă interesează dintr-o multitudine de surse de informaţie online în limba română:

  • despre de ce să votăm care includ explicaţii utile despre ce este Parlamentul European şi atribuţiile lui
  • despre opţiunile de vot, despre partide şi candidaţi, privind retrospectiv şi prospectiv

Atenţie!

Trecerea în revistă realizată de noi urmăreşte aspectele discutate în secţiunea “Ce votăm? Partide europene, naţionale, candidaţi. Retrospectiv şi prospectiv” şi nu este evaluativă. Ea evidențiază totuși elemente ale designului instrumentelor care vă pot ajuta să decideţi dacă vă interesează folosirea lor, să identificaţi diferenţele faţă de celelalte instrumente şi măsura în care se potrivesc cu criteriile de calitate de mai jos.

IMPORTANT PENTRU CREDIBILITATEA INSTRUMENTULUI

  • Cine sunt autorii, ce pregatire şi experienţă au, şi dacă au sau nu o orientare ideologică sau de partid
  • De unde provide informaţia şi cum a fost selectată? Ce fel de explicaţii legate de surse dau? Câte detalii? Pot fi verificate?
  • Ştim ce criterii de includere a actorilor politici s-au folosit?
  • Care a fost interacţiunea cu competitorii politici? Au fost solicitaţi să colaboreze? Au răspuns la solicitare?
  • Cum s-au selectat criteriile de codare sau evaluare? Cât sunt de sistematice? Pot fi aplicate în mod echidistant tuturor competitorilor?

De ce să votăm?

Preocuparea față de distanța dintre cetățeni și instituții, discutată de media și cercetători de ani de zile, a început să îi preocupe și pe liderii europeni, ducând la eforturi de a spori interesul față de politicile europene și să crește încrederea în UE.

Din toamna lui 2012 până în această primăvară, Comisia Europeană a organizat o serie de Dialoguri cu Cetățenii, un proiect pe care l-am analizat pe OpenPolitics. Puteți de asemenea consulta un articol despre dialogul din România aici. Efortul de promovare a prezenței la vot a început, practic, încă de atunci:
Eu aș vrea să vă zic, dacă e o problemă, rezolvați-o voi, și o rezolvați în primul rând votând la alegerile europene! – Vice-Președintele CE Viviane Reding la dialogul „pan-european” cu cetățenii, 27 martie 2014.
În ultima perioadă, Comisia și Parlamentul au întețit eforturile de mobilizare. Mai multe materiale informative se găsesc online:

  • Unele reclame încearcă să explice și să promoveze măsurile luate de Parlament și de alte instituții pentru rezolvarea problemelor care îi preocupă pe europeni, precum economiașomajul sau rolul UE în lume.
  • Într-o serie de videoclipuri, cetățenii pe care bucureștenii îi pot vedea pe bannerele din stațiile de metrou comunică motivele lor pentru a merge la vot.
  • Există și mai multe aplicații pentru smartphone sau pe Facebook, printre care I’m a Voter sau Box your EP, care oferă informații despre domeniile de activitate ale parlamentului.

Totuși, de ce să votăm?

Parlamentul European ne spune că „acum e altfel” și că putem decide „cine va conduce Europa”. Într-adevăr, odată cu acumularea de competențe la nivel european, a crescut și importanța parlamentului:

  • Conform Tratatului de la Lisabona, în nominalizarea viitorului Președinte al Comisiei Europene, șefii de stat reuniți în Consiliul European trebuie să țină cont de rezultatele alegerilor, iar parlamentul aprobă propunerea. Acest infografic de la PE explică procedura.
  • Românii aleg 32 din 751 de euro-parlamentari, România fiind printre primele 7 state ca număr al locurilor în PE. Astfel, votul de pe 25 mai va influența echilibrul de putere din PE și componența viitoarei Comisii.
  • Puterile PE în domeniul legislativ au crescut. E greu de spus care este proporția exactă a legislației și reglementărilor dintr-un stat membru ce originează de la nivelul UE, dar mai ales în anumite domenii (de exemplu agricultură, mediu sau energie), o mare parte din deciziile importante sunt luate la nivel european. Votând, cetățenii pot participa indirect la luarea acestor decizii.
  • Parlamentul aprobă bugetul Uniunii Europene și poate astfel influența forma acestuia.

Cu cine să votăm?

Mai jos vă prezentăm diversele instrumente disponibile grupate pe tipul de informaţie pe care o dau şi anume dacă se referă la trecut, la performanţa anterioară (deci se uită RETROSPECTIV) sau la ce propun, la ce poziţii politice au (deci se uită PROSPECTIV) şi la care dintre cele trei niveluri menţionate în celelalte analize se referă (partid european, partid national, candidat). Pentru că unele instrumente vă permit să vă poziţionaţi şi faţă de partide din alte state membre, în titlul categoriei acest lucru va fi menţionat. Nu este un plus neapărat util la vot însă este un plus de informatie care uneori ne linişteşte că există undeva poate departe un partid cu care avem mult mai multe afinităti decât cu cele din România.

RETROSPECTIV. Candidați.

32, alegeţi voi!

Competitori electorali incluşi: Toate partidele care au depus candidaturi cu informaţii despre candidaţii de pe primele 9-10 locuri.

Informaţii disponibile: Criteriile pe baza carora evaluează candidaţii sunt: date personale, prestaţia în politica naţională şi europeană, activitate în online, zvonuri despre candidat (însă nu toate rubricile sunt comlpetate pentru fiecare candidat in parte).

  • prezintă informaţii pe scurt despre profilul alegătorului la alegerile europene, despre alegerile europene în sine şi ce presupun ele pentru România, informaţii depre Parlamentul European, folosind un limbaj şi o formulare relativ informală, amicală.

Sursa informaţiei

majoritatea informaţiilor sunt luate din CV-urile candidaţilor, de pe paginile de socializare ale acestora şi din articole de ziare sau ale agenţiilor de presă online.

Autori: Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC), co-finanţati de Comisia Europeană, prin intermediul programului Europa pentru cetăţeni.

Lista neagră a alegerilor europarlamentare

Competitori electorali incluşi: Partidele şi candidaţii cu şanse să fie aleşi.

Informaţii disponibile:

Criteriile pe baza cărora evaluează candidaţii sunt:

  • traseism politic (2 schimbări de partid)
  • probleme de integritate (sancţionări ANI)
  • trimiteri în judecată
  • profit necuvenit (“Abuzul de putere săvârşit în exercitarea funcţiei publice de un angajat al administraţiei publice, indiferent de statut, structură sau poziţie ierarhică, în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori juridic” [1] )
  • incompatibilităţi
  • nepotism (mai exact: Faptul de a uza de autoritatea sau de influența personală în favoarea rudelor sau a prietenilor; promovare prin protecția rudelor și a prietenilor influenți [2] )
  • colaborare cu fosta poliţie politică
  • rasism (Concepție social-politică antiștiințifică și reacționară care susține ideea nefondată a inegalității biologice și intelectuale a raselor, precum și caracterul determinant, în istorie, al particularităților rasiale ale oamenilor, al luptei dintre rase [3] ), sexism (Discriminare sexuală care funcționează, de regulă, în defavoarea femeilor și în favoarea bărbaților, la nivel individual, dar și instituționa [4] )

Evaluări:

  • prezintă o “listă neagră” a candidaţilor care îndeplinesc unul sau mai multe din criteriile pe baza cărora au decis să îi analizeze
  •  lista cuprinde 13 candidaţi de la 8 partide; cele mai multe cazuri (3) de la PSD; cele mai puţine cazuri (un caz per partid) de la PMP, PRM, PDL, PNTCD, FC şi PPDD
  • menţionează că Stolojan a fost iniţial inclus pe aşa zisa “listă neagră”, dar a fost scos în urma informaţiilor la zi pe care acesta le-a furnizat (ICCJ nu a dat curs sesizării ANI)

Sursa informaţiei

declaraţiile de integritate/avere ale candidaţilor, articole de ziar, agenţii de presă online, website-ul DNA (nu toate linkurile funcţionează).

Autori: Societatea Academică din România (SAR) – Alianţa pentru o Românie Curată (ARC), proiect finanţat prin Programul Fondului ONG în România din cadrul Mecanismului Financiar Spaţiul Economic European (SEE).

STORIFY Sondaj EurActiv:

Ce propun candidaţii României la europarlamentare în domeniul joburilor pentru tineri

Competitori electorali incluşi: Partidele şi candidaţii care au răspuns sondajului (10 la număr) pe care Euractiv.ro l-a trimis tuturor celor de pe liste.

Informaţii disponibile: s-au axat pe aflarea răspunsului la două întrebări: întrebări pe tema ocupării/angajărilor în piaţa muncii în rândul tinerilor, mai exact, care este în opinia candidaţilor cel mai important rezultat din activitatea PE în domeniul ocupării în rândul tinerilor şi ce îşi propun aceştia să facă pentru îmbunătăţirea domeniului, dacă vor obţine un loc în Parlamentul European.

  • Aproape toţi candidaţii consideră că cea mai importantă realizare de până acum a fost programul Garanţia pentru tineret, în rest, majoritatea au menţionat ca principale puncte pe care se vor axa în cazul în care vor fi aleşi: şomajul în rândul tinerilor, recunoaşterea diplomelor şi calificărilor, sau promovarea stagiilor de ucenicie/stagiilor de tip internship după terminarea studiilor.
  • De asemenea, Euractiv mai are o pagină separată de prezentare a candidaţilor (îi include pe toţi cei care au şanse să fie aleşi dintre cei de pe liste), fără criterii de evaluare altele decât o listare a datelor principale din CV.

Sursa informaţiei

declaraţiile candidaţilor primite de autori.

Autori: Ioana Morovan – coordonator online al EurActiv.ro.

7 ani de acasă

Competitori electorali incluşi: Prezintă separat lista tuturor candidaţilor şi partidelor, dar nu face o catalogare a lor pe baza criteriilor pe care le înaintează.

Informaţii disponibile: criteriile pe baza cărora sugerează cititorului să evalueze candidaţii, fără a fi definite în detaliu, sunt:

  • expertiză consistentă (cunoaşte un domeniu bine + cunoaşte instituţiile UE + impune respect pe baza autorităţii profesionale)
  • abilităţi de comunicare şi negociere (include exprimarea cu uşurinţă + nu a fost urmărit penal/scandaluri de corupţie)
  • integritate
  • susţinere politică (activitate politică la nivel naţional şi internaţional);
  • networking/experienţă
  • prezenţă publică moderată (nu a promovat şi nu promovează discursul xenofob, homofob, discriminatoriu sau bazat pe ură)

Sursa informaţiei: – 

Autori: parte a proiectului “Votez EUropean pentru alegeri românești”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Aplicații interactive

Utilitatea acestor aplicaţii o reprezintă tocmai faptul că ne arată compatibilitatea cu partide şi candidaţi pe diverse criterii, iar noi putem decide ce ne interesează mai mult. În discuţiile academice, opiniile a ce e mai bine să prezinte aceste instrumete diferă. Mulţi cred că ar fi bun un instrument care să ia toate astea în calcul, să pună repede bucaţile de puzzle împreună şi să ne spună ce ni se potriveşte. Însă încercările arată că nu există chestionarul şi instrumentul online perfect care să facă asta. Ceea ce este normal pentru că instrumentul acela poate să fie doar creierul nostru, pentru că evaluarea importanţei diferitelor aspecte, precum şi reacţiile emoţionale la declaraţii sau la persoane sunt parte din noi şi din decizia noastră şi în plus nu sunt mereu conştiente şi nu pot fi declarate pe o scală.

RETROSPECTIV. Partide europene. Partide naționale din alte state membre.
Partide naționale din România. Candidați.

Electio2014

Oferă informații despre toate cele 3 niveluri: partidele europene, partidele naţionale şi candidaţii individuali. Răspunde la următoarele întrebări:

  • Cu ce partid european sunt cel mai compatibil/ă ideologic când vine vorba de problema x? Care dintre partidele din România fac parte din acesta? Testul abordează 20 probleme ce țin de domenii diverse (economie, finanțe, mediu, drepturile omului) și au fost puse deja în fața PE.
  • Cum s-au poziţionat în trecut partidele din România faţă de problema respectivă, în ce măsură au votat în linie cu grupul european din care fac parte şi în ce măsură programul lor politic se potriveşte cu opţiunile mele?
  • În ce măsură partidul european cu care sunt compatibil/ă a votat în felul în care eu mi-aș fi dorit?
  • Care sunt principalii candidaţi pe listele partidelor din România şi în ce măsură poziţia lor de până acum reflectă preferinţele mele?

Competitori electorali incluși: Familiile politice din PE, partidele naționale și europarlamentarii care sunt în PE sau participă la alegeri, cei din urmă în măsura în care au răspuns la chestionarul trimis de realizatori.

Rezultate: Compatibilitatea cu pozițiile actualilor și potențialilor membri ai PE pe cele 20 de probleme analizate. Utilizatorul poate afla compatibilitatea sa cu grupurile europene sau partidele din orice țară, ori cu candidații individuali. Rezultatele sunt ponderate și de importanța pe care utilizatorul o acordă fiecarei întrebări, acesta putând să aleagă între trei niveluri.

Sursa informaţiei: 

Istoricul voturilor europarlamentarilor actuali. În cazul candidaților, pozițiile pe care le-au comunicat ca răspuns la chestionar.

Autori: VoteWatch Europe, Professor Simon Hix. Proiect finanțat  de Directoratul General pentru Comunicare al Parlamentului European, Fundația pentru o Societate Deschisă, Burson-Marsteller/Europe Decides.

PROSPECTIV. Partide europene. Partide naționale din alte state membre.
Partide naționale din România. Candidați.

EUandI

Cu ce partid din România/statele membre UE sunt cel mai compatibil/ă când vine vorba de: 

  • Problema x? (include 30 de întrebări concrete ce se referă la politici europene sau asupra cărora Parlamentul European poate avea influenţă; valori ale societăţii, educaţie, aspecte legate de integritate teritorială).
  • Domeniul y? a) bunăstare şi familie; b) migraţie şi imigraţie; c) societate, religie şi cultură; d) finanţe şi impozite; e) economie şi munca; f) mediu, transport şi energie; g) lege şi ordine; h) afaceri externe; i) integrare Europeană şi j) specific pentru ţară.

Competitori electorali incluşi: partide – PSD, PNL, PDL, PPDD, UDMR, PNŢCD, PRM, FC şi PMP.

Sursa poziţiilor partidelor:  

  • Programul electoral al partidului, platforma electorală a Euro-partidelor pentru alegerile în Parlamentul European, documentele programtice şi oficiale ale partidelor, interviuri media.
  • Referinţe directe pentru fiecare pozitie – transparenţă totală a codificărilor.
  • Sursele sunt o combinaţie de documente cu greutate inegală (ex. programul partidului + interviuri media), utilizate în mod egal ca sursă a poziţiei partidului – calitate inegală a codărilor atât între întrebările pentru acelaşi partid, cât şi pentru diversele partide şi ţări.

Rezultate/compatibilitate: per total întrebări, per întrebare, grafice interactive pe poziţii ideologice urmărind codarea, bazate pe axele de diferenţiere folosite în studii academice despre partide politice şi competiţia politică.

Autori: echipa European University Institute (EUI)  – proiect condus de Prof. Alexander H. Trechsel, EUI, in colaborare cu Centrul Berkman pentru Internet şi Societate de la Universitatea Harvard, condus de Prof. Urs Gasser. Proiectul a inclus 28 de echipe (câte una pentru fiecare ţară membră) şi peste 100 de cercetători la nivel doctoral şi post-doctoral.

EUvox2014

Cu ce partid din România/statele membre UE sunt cel mai compatibil/ă când vine vorba de: 

  • Problema x? (include 30 de întrebări pe care partidele se diferenţiază, atinge subiecte ca valori ale societăţii şi aspecte legate de conduită, educaţie, aspecte legate de integritate teritorială).
  • Domeniul y? a) UE; b) economie; c) societate.

Competitori electorali incluşi: partide din România – PSD, PNL, PDL, PMP, UDMR, PPDD + toate partidele din statele membre cu şanse de a câştiga un loc în PE.

Sursa poziţiilor partidelor

  • Programele partidelor, interviuri cu candidaţi sau lideri ai partidelor, discursuri politice sau opinii ale unor experți externi.
  • Poziţiile partidelor au fost stabilite în urma mai multor runde de codare anonime.
  • Originea exactă a informaţiei nu este prezentată, însă există mai multe informaţii legate de procesul de codare, care pot fi accesate aici.

Rezultate/Compatibilitate: per total întrebări, per domeniu.

Autori: design şi implementare – Kieskompas and PreferenceMatcher. Proiect sprijinit financiar de Open Society Initiative for Europe (European Elections 2014) si de Directoratul General de Comunicare al EP (area of internet-based activities/online media – 2014).

PROSPECTIV – Partide România.

TestVot în română şi maghiară

Cu ce partid din România sunt cel mai compatibil/ă când vine vorba de: 

  • Problema x? (include 34 de întrebări concrete pe care partidele se diferenţiază; se referă la politici europene sau asupra cărora Parlamentul European poate avea influenţă; include valori de tipul, însă ţine cont de faptul că nu există consistenţă în peisajul politic românesc între diversele domenii şi pe axele de competiţie politică ideologică discutate de obicei, precum cele folosite de EUandI şi EUvox).
  • Domeniul y? a) reforma instituţională a UE; b) agricultură; c) energie şi mediu; d) forţa de muncă şi migraţia; e) taxe şi economie; f) drepturile omului; g) extinderea UE; h) politica externă a UE; i) România şi UE şi j) fonduri europene.

Competitori electorali incluşi: partide – PSD-UNPR-PC, PNL, FC, UDMR, PMP, PDL, singurul candidat independent care a răspuns – Costea Peter.

Sursa poziţiilor partidelorRăspunsurile primite de la partide şi de la candidatul independent Peter Costea la chestionarul TestVot. Singurul partid care nu a răspuns deloc la chestionar a fost PDL, inclus pentru a nu trunchia plaja de competitori cu şanse.

Rezultate/Compatibilitate: per total întrebări, pe domeniu, pe întrebare.

Autori: Median Research Centre (MRC) – echipa MRC, care include cercetători în ştiinţe politice, dintre care o parte activează şi în afara MRC, la Central European University (CEU), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, şi coordonaţi de Dr. Aurelian Muntean (SNSPA).

Citeste mai multe informaţii despre Alegerile Europarlamentare şi mizele lor, în celelalte analize OpenPolitics:

Introducere: Ce avem nevoie să ştim ca să votăm informat?

Ce votăm? Partide europene, naţionale, candidaţi. Retrospectiv şi prospectiv

Ce primează în Parlamentul European? Interacţiunea dintre partidul european, partidul românesc şi individualitatea europarlamentarilor

Ce subiecte contează? Teme nationale, europene şi individuale

Sondajul Experților la Alegerile Europarlamentare 2014


Referinţe:

[1] definiţie conform http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=49

[2] http://dexonline.ro/definitie/nepotism

[3]  http://dexonline.ro/definitie/rasism

[4] http://dexonline.ro/definitie/sexism