• Raluca Toma , Adina Marincea

 

În ultimul an și jumătate Comisia Europeană a desfășurat inițiativa numită „Citizens’ Dialogues” ca parte a Anului European al Cetățeanului, inițiativă ce a avut ca scop declarat încercarea de a-i face pe cetățeni mai conștienți de drepturile lor și de a le da o voce cu privire la viitorul Europei. Astfel de dialoguri au avut loc și în România, conduse de comisarul Dacian Cioloș, responsabil de agricultură și dezvoltare rurală. Întâlnirile din România, însă, au fost diferite față de obiectivele pe care și le propusese Comisia cu aceasta inițitativă, mai putin axate pe identitatea europeană și o integrare mai profundă. În plus, însăși structura și rezultatele anunțate de Comisie în privința inițitativei europene ridică unele întrebări legitime pe care le vom adresa în cele două părți ale analizei noastre.

Inițiativa Uniunii Europene în România

În România, unicul Dialog cu cetățenii plănuit s-a produs de fapt de două ori, dezbaterea de pe 27 martie 2014 fiind întreruptă (motive tehnice ale locației în care s-a desfășurat evenimentul) și reluată pe 4 aprilie. Spre deosebire de întâlnirile din alte țări, la aceasta nu a participat niciun oficial național sau local.

Anunțarea evenimentului s-a produs în principal în mediul online, pe pagina web a Reprezentanței Comisiei la București și pe cea a Comisarului Cioloș, pe câteva site-uri de știri și platforme axate pe teme europene sau pe activitatea societății civile și prin intermediul Centrelor de Informare Europe Direct. Cei interesați s-au putut înscrie printr-un formular online sau prin poștă, ținta Comisiei fiind de a aduce 250 de persoane la întâlnire.

Ce s-a întâmplat efectiv în dialogul cu cetățenii? Conform Reprezentanței, la prima sesiune au venit aproximativ 300 de persoane, dar la a doua, noi am numărat puțin peste 100 de persoane. Deși au participat persoane de diferite vârste și nu numai din București, grupul reunit nu poate fi considerat tocmai reprezentativ, fiind format din cetățeni mai degrabă pro-europeni și activi din punct de vedere civic. Aproape jumătate dintre cei din sală care au pus întrebări au menționat că fac parte dintr-o asociație neguvernamentală sau că reprezintă interesele unor grupuri de întreprinzători sau muncitori.

Este important de reținut că scopul inițiativei era să realizeze dialoguri oneste și deschise cu cetățenii Uniunii, nu doar cu cei implicați sau familiarizați cu zona afacerilor europene, atenți la efortul discret de comunicare a evenimentelor din partea Comisiei.

Cu atât mai mult cu cât, conform unui Eurobarometru recent, citat chiar pe site-ul Reprezentanței CE în România, în realitate doar 19% dintre români consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană. Prezența la alegerile PE din 2009 a fost de doar 27,67%. În schimb, în cadrul evenimentului, participanții care au răspuns prin intermediul unor aparate de vot la un set de întrebări aplicate și în cadrul altor Dialoguri cu Cetățenii s-au arătat mult mai optimiști:

  • Considerați că vocea dumneavoastră este auzită în UE? 58% din participanții de pe 17 martie au răspuns că da, comparat cu 72% din cei care au fost prezenți pe 4 aprilie.
  • Veți vota în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European? 100% au răspuns afirmativ.
  • Sunteți de acord că Uniunea Europeană înseamnă solidaritate? 74% au răspuns că da.

Temele dezbătute în România

Cele trei teme generale stabilite de organizatori pentru această dezbatere au fost: cetățenia, instituțiile europene și viitorul Europei. În prealabil, participanții au putut trimite o întrebare pentru Comisarul Dacian Cioloș fie prin formularul online, fie via Twitter sau pe pagina de Facebook a acestuia. În cadrul întâlnirii, moderatorul Luca Niculescu a transmis câteva din aceste întrebări, restul fiind puse de către cetățenii din sală.

Prin întrebările ridicate de participanți s-au regăsit subiecte care beneficiază de regulă și de vizibilitate în mass media, precum libertatea de mișcare a românilor și felul cum suntem percepuți în Europa, Mecanismul de Cooperare și Verificare, administrarea fondurilor europene sau perspectivele de integrare ale Moldovei în UE și relația UE-Rusia. Au fost abordate însă și teme mai „de nișă”: posibilitatea populației largi de a participa la procesul politic european (prin inițiative cetățenești), reglementarea organismelor modificate genetic sau oportunitățile de muncă pentru tinerii din mediul rural.

Subiectul integrării europene mai profunde – către o uniune politică și economică – ridicat de unul dintre participanți și reiterat de către moderator, nu fost la fel de proeminent în această dezbatere, comparată cu cele din alte țări. Comisarul Cioloș, la rândul său, a părut destul de sceptic referitor la o UE federală:

„Cât de mult se poate renunța la interesul specific național și la identitatea națională pentru a construi identitatea europeană pe mai multe domenii? Eu cred că UE nu se poate compara cu modelul de organizare al S.U.A. […] Pot să fie Statele Unite ale Europei dacă găsim o modalitate de a conjuga nevoia de identitate națională, locală, cu nevoia de construcție a unui spirit comunitar european care să fie complementar și care să nu înlocuiască identitatea națională”.

De altfel, Cioloş a subliniat dimensiunea interguvernamentală a Uniunii Europene, transmițând mesajul că UE nu e doar la Bruxelles și că Bruxelles nu ar trebui să fie sinonim cu CE, contrar percepției publice. În plus, comisarul a încercat în mai multe rânduri să reabiliteze imaginea Comisiei, afectată de deciziile nepopulare luate pe fondul crizei euro. Amânarea intrării în Schengen a României și Bulgariei, adusă în discuție de un participant, a fost o decizie a statelor membre: „Comisia Europeană a spus clar că România și Bulgaria îndeplinesc condițiile de aderare la spațiul Schengen […] Decizia e una politică”.

Întrebat dacă există fonduri europene pentru cercetarea în agricultură, comisarul a menționat din nou rolul reprezentanților statelor membre: aceștia trebuie să ceară alocarea de fonduri în aceste direcții. Gradul de absorbţie, subiect îndelung discutat de politicieni și de presa românească [1] , nu putea lipsi din dezbatere, însă Cioloş a încercat să evite modul stereotipic în care este abordat în spaţiul public autohton. Acesta a explicat că problema ţine nu de cantitatea de fonduri atrase, ci de calitatea proiectelor finanţate şi de coerenţa între acestea, de măsura în care ele ţintesc nişte priorităţi clare de dezvoltare.

Totodată, comisarul a ținut să clarifice că CE nu are o influență asupra tuturor reglementărilor sau problemelor de la nivel național. Erwin Albu, un cetățean care a dorit să candideze la alegerile pentru PE, a ridicat în ambele dăți problema condițiilor foarte stricte impuse în România pentru participarea la alegeri – cele europene și nu numai. Cioloș a explicat că este la latitudinea statelor membre ce condiții se impun cu privire la înregistrarea candidaților, cu toate că există anumite prevederi la nivel european referitoare la organizarea alegerilor. De asemenea, întrebat despre regulile și accizele impuse pentru producția de țuică, comisarul a explicat că autoritățile române stabilesc accizele. Pe de altă parte, comisarul a ţinut să precizeze că problemele de corupţie ar trebui rezolvate “acasă”, nu în UE, contrar aşteptării unora dintre români că UE ne va “salva” cu “băţul şi morcovul”, de corupţia clasei politice autohtone [2] .

Cioloş a recunoscut de mai multe ori problema de comunicare dintre UE şi cetăţeni, însă, în viziunea comisarului, parte din responsabilitate aparţine fie reprezentanţilor români în PE, care nu reuşesc să transmită sau să explice ce fac la Bruxelles, fie autorităţilor naţionale. O citire atentă a presei din România arată că Cioloş are în mare măsură dreptate când susţine că în discursul politic al guvernanţilor nu există o conectare între politicile naţionale şi cele europene,  iar acestea din urmă nu sunt „traduse” pe înţelesul cetăţenilor, de unde şi dezinteresul lor şi distanţa percepută faţă de Bruxelles. E discutabil, însă, în ce măsură întreaga responsabilitate a comunicării cu cetăţenii trebuie pusă exclusiv pe umerii autorităţilor naţionale şi ai membrilor parlamentului. CE şi-a asumat în ultimii 15 ani un rol important în comunicarea cu europenii, iar Directoratului General pentru Comunicare din cadrul Comisiei îi revine anual un buget destul de consistent pentru „reducerea distanţei dintre UE şi cetăţeni”.

În Dialogul cu cetăţenii, Dacian Cioloş a îndeplinit rolul de portavoce a Comisiei Europene, miza lui fiind dublă: de a explica şi de a legitima. Schimbul de replici între cetăţeni şi comisar a adus la suprafaţă, dincolo de distanţa dintre UE şi români, distanţa percepută atât de cetăţenii români, cât şi de unii reprezentanți la Bruxelles, faţă de clasa politică autohtonă, lucru vizibil şi prin absenţa oficialilor români de la eveniment. Comisia arată statele membre cu degetul, cetățenii critică în primul rând guvernanții români și așteaptă ajutorul UE, deși mențin anumite rezerve față de aceasta. În acest timp, rămân fără răspuns întrebări ridicate explicit sau implicit: Cum reprezintă delegații români la Bruxelles interesele românilor când mulţi dintre români nu se simt reprezentati de trimişii lor? Cui i se adresează cetăţenii atunci când instituţiile, naţionale sau europene își pasează responsabilitatea? Cum pot interesele românilor să fie negociate cu restul UE, dacă intermediarii sunt aproape la fel de distanţi?

Seria Dialogurilor cu Cetățenii s-a încheiat deocamdată. Din ansamblul întâlnirilor din Europa la care a fost pusă această întrebare, 88% din participanți au declarat că și-ar mai dori să vadă astfel de dezbateri pe viitor. Dacă CE va decide să continue inițiativa, ceea ce este recomandabil având în vedere importanța subiectelor discutate și nevoia cetățenilor de a fi ascultați, ar fi utile atât multiplicarea evenimentelor în țările în care nu a avut loc decât unul, precum România, cât și promovarea acestora în așa fel încât grupuri mai diverse și mai mari de cetățeni să aibă posibilitatea de a se exprima.

Citiți o analiză mai largă asupra inițiativei europene „Citizens’ Dialogues” și a consecințelor sale în statele membre.

 „E clar că noi ne-am strâns aici pentru a ne interesa despre ce urmează să se întâmple. De aceea noi toți de aici am votat pentru și ne vom duce la vot” — Participant

„Dacă ăsta este prețul să mai amânăm puțin intrarea în Schengen pentru eradicarea corupției în România și pentru realizarea unui stat de drept, atunci sunt de acord să îl plătim” — Participant

„O parte dintre agricultorii comunitari, dar mai ales din țările flancului sudic […] trec printr-o perioadă extrem de dificilă […] Vorbim de necesitatea întăririlor și orientării mecanismelor finaciar-bancare către un nou model de micro-creditare socială” — Participant

„Sunt șomer cu diplomă […] Fac parte din categoria celor care au fost plecați, s-au întors în țară însă din păcate nu au regăsit un mediu în care să se poată dezvolta” — Participant

„La începutul mandatului nici n-am fi visat toate avansările pe uniunea bancară, de exemplu, sau tot ce s-a obținut pe Semestrul European, pe integrarea economiilor naționale…” — Dacian Cioloș