• Roxana Bodea , Marina Popescu

De pe 15 ianuarie, de când Parlamentul britanic a respins acordul de ieșire din UE a Marii Britanii negociat de premierul May, numeroase scenarii de ce se poate întâmpla în continuare și cu ce efecte au acaparat spațiul public.

John Worth, un specialist britanic în comunicare politică pe teme legate de UE, a încercat să ilustreze într-o diagramă multiplele scenarii care s-ar fi putut întâmpla dupa votul din Parlament.

Așa arata una dintre primele versiuni ale diagramei de după votul din 15 ianuarie:

Două saptămâni mai târziu, diagrama s-a mai simplificat după un nou vot în Parlament, pe 29 ianuarie:


Citește totul despre Brexit și punctele cheie ale acordului de ieșire din UE negociat de Theresa May.


Iată, pe scurt, cele mai noi știri despre Brexit care aduc mai multe informații despre stadiul acordului de ieșire din UE, dar și multe întrebări: de ce cel mai recent vot din Parlamentul Marii Britanii a fost asemănat cu unul în cautare de unicorni sau o fantezie de presa europeană și britanică și de ce, deși s-a votat împotriva ieșirii fără un acord, scenariul „no deal”, în care Marea Brianie iese din UE fără nicio înțelegere, pare să devină mai plauzibil.

  • Parlamentarii britanici au avut șansa, prin amendamentele propuse în cadrul noii runde de vot, să definească acordul de ieșire din UE altfel decât era el în versiunea negociată și acceptată de premierul May și Uniunea Europeană;
  • Majoritatea amendamentelor propuse nu au trecut la vot, dar două din ele au trecut:
    1. Parlamentul respinge varianta ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord – dar această decizie nu este o constrângere legală, ceea ce subliniază lipsa de idei, puterea de decizie și lipsa consensului în privința Brexitului între membrii parlamentului, mai ales că nu au spus cum anume poate țara evita acest scenariu;
    2. Premierul May trebuie să se întoarcă la Bruxelles pentru redeschiderea negocierilor în privința graniței dintre Irlanda și Irlanda de Nord (numită în acord drept „backstop”). O prevedere care nemulțumește pe mulți membri chiar din partidul premierului, partidul Conservator, și care își doresc o ruptură completă de granițele UE. În acord, granița rămânea deschisă pentru bunuri și populație fără verificări suplimentare.

Abonează-te acum la newsletter-ul lunar OpenPolitics.ro! Explicăm subiecte importante și de actualitate!


Astfel,

  • Trecerea celui de-al doilea amendament a fost foarte criticată. Însuși premierul May a votat pentru acest amendament, într-o mișcare în care își abandonează propriul acord și își spune ei însăși să mai încerce o dată negocierea acordului deja agreat de ea și liderii UE. Mai mult, unii analiști o acuză că pune interesele partidului mai presus de cele ale țării, în dorința ei de a-și ține partidul unit și a evita un guvern condus de liderul laburist, Jeremy Corbyn, care consideră acordul negociat până acum drept cel mai nefavorabil scenariu posibil.
  • În plus, promisiunile făcute de ea de a rediscuta și asigura schimbări ale prevederilor deja negociate cu UE sunt considerate de mulți drept promisiuni deșarte. Iar presa de pe continent susține că May încercă să provoace un conflict cu UE și că premierul britanic nu mai poate fi considerat un partener de încredere. Scenariul la care se gândește presa este că May va încerca renegocierea, iar dacă aceasta eșuează, se va întoarce în Parlament să scoată liderii UE drept țapi ispășitori pentru situația în care se află.
  • Redeschiderea negocierilor a fost respinsă încă din noiembrie 2018 de UE, mesaj subliniat din nou de Donald Tusk la doar câteva minute după votul din Camera Comunelor, cu atât mai mult cu cât britanicii au avut un rol major în stabilirea detaliilor privind backstop-ul.
  • Răspunsul UE a fost reiterat și de negociatorul șef al UE, Michel Barnier. Acesta a susținut în Parlamentul European că backstop-ul este parte din acordul agreat și renegocierea lui nu este posibilă.
  • Mai mult, premierul May ar trebui să obțină redeschiderea negocierilor și modificări la acord care să îi mulțumească pe cât mai mulți parlamentari și să aducă consens, în maxim două săptămâni, până la următorul vot în Parlamentul britanic care se pare că este programat pentru 13 februarie.
  • Redeschiderea negocierilor pare și mai puțin probabilă având în vedere timpul rămas până la ieșirea oficială din UE, 29 martie 2019. Un amendament în favoarea prelungirii termenului nu a trecut în cel mai recent vot din Parlament. Le Monde vede în aceasta o strategie prin care May așteaptă să treacă timpul sperând să pună presiune pe celelalte 27 de țări din UE pentru concesii de ultim moment, iar dacă aceasta nu se va întâmpla, să le desemneze responsabile de eșecul final.

Ce se întâmplă dacă May nu poate renegocia cu UE și Parlamentul britanic nu poate găsi un compromis? În acest caz, Marea Britanie are ieși din UE pe 29 martie fără niciun acord („no deal Brexit”), fără nicio perioadă de tranziție, un lucru care ar avea consecințe grave asupra economiei, comerțului și populației britanice.


Totul despre Brexit și istoria relațiilor dintre Mare Britanie și statele Uniunii Europene poți citi în analiza OpenPolitics.ro.