Mediu

România se confruntă cu multiple dificultăți în ceea ce privește protejarea biodiversității, a fondului forestier, exploatarea resurselor naturale într-un mod sustenabil, îmbunătățirea accesului cetățenilor la un mediu înconjurător curat etc. Analiza de față se concentrează doar pe unele dintre aspectele problematice ale ultimilor ani: exploatarea gazului de șist, construcția microhidrocentralelor pe râurile de munte, defrișările necontrolate și exploatarea minieră de la Roșia Montana.

1. Importanţa pentru cetăţean

Multiplele probleme identificate în sectorul mediului au implicaţii directe pentru cetăţeni pe mai multe planuri:

1.      Economic

  • Folosirea inadecvată a fondurilor destinate investiţiilor de mediu: ineficiența legislației și a implementării de către stat și de către Administrația Fondului pentru Mediu, mai ales în cazul proiectelor de anvergură ce vizează combaterea efectelor nocive asupra mediului
Mai mult

(conform obiectivelor fondurilor structurale în domeniul mediului ce au fost asumate de catre România odată cu aderarea la UE) [1] ;

  • România continuă să înregistreze una dintre cea mai mici încasări de taxe de mediu ca alocare din PIB din UE (diferența între 2000 și 2010 este cea mai mare dintre statele membre: -1,4 fața de media europeană de -0,3 [2] ) plus, o scădere a taxelor de mediu ca procent din totalul taxelor colectate (diferența între 2000 și 2010 este cea mai mare dintre statele membre: -3,8 față de media europeană de -0,5 [3] )
  • Ratarea obiectivelor de mediu asumate prin programul Operaţional Sectorial Mediu (la 31 octombrie 2012 gradul de absorbție efectivă era de doar 6,14% [4] ): reducerea decalajului în ceea ce privește infrastructura de mediu din punct de vedere calitativ și cantitativ, epurarea apei uzate, managementul deşeurilor şi reabilitarea terenurilor poluate istoric, termoficare, conservarea biodiversității, protecţia împotriva indundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere [5] ;
  • Dezastrele naturale împreună cu  exploatarea eronată a resurselor mediului duc la pierderi financiare însemnate atât pentru stat, cât și pentru cetățeni;
  • Tensiunea între oportunitatea economică oferită de exploatarea resurselor naturale (extragerea aurului de la Roșia Montana, exploatarea gazului de sist) şi riscurile de mediu (folosirea cianurilor, fracturarea hidraulică).

2.      Social

  • Lipsa creării locurilor de muncă în sectorul mediului din cauza gradului scăzut de absorbţie a fondurilor europene;
  • Extinderea lentă a serviciilor publice de alimentare cu apa și de canalizare la nivelul țării: se estimează că 95% din populația țării va beneficia de abia în anul 2025 de servicii de alimentare cu apă și canalizare [6] :

3.      Sănătate

  • Degradarea calităţii vieţii în mediul urban: de la calitatea scăzută a aerului şi a apei și gestionarea proastă a deşeurilor prin servicii de salubritate până la  infrastructura de canalizare insuficient dezvoltată și sistemele de termoficare învechite.
  • Degradarea calităţii vieţii în mediul rural: de la persistenţa pericolului de inundaţii din cauza construcţiilor în albiile râurilor, a defrişărilor şi a îndiguirilor neadecvate până la accentuarea unor fenomene extreme asociate schimbărilor climatice: eroziunea solului, seceta, înzăpeziri masive [7] .

Problemele mediului în România

Principalele probleme de mediu existente în România în acest moment [8] :

  1. Legislația europeană de mediu este transpusă, dar inadecvat implementată și interpretată în România. In plus, unele instituții de mediu nu dispun de autoritatea și pârghiile necesare pentru a funcționa eficient (Agenția Națională pentru Ariile Naturale Protejate), iar altele sunt politizate (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Romsilva);
  2. Fondul forestier este exploatat excesiv, fapt ce a condus la reducerea zonelor împădurite la nivel național și la înrăutățirea consecințelor fenonemelor meteorologice extreme și la reducerea habitatelor pentru speciile de animale sălbatice;
  3. Apele de pe teritoriul României ridică multiple probleme: poluarea apelor cu deșeuri menajere și industriale, distrugerea râurilor de munte în favoarea producției de energie electrică, extinderea zonelor cu risc crescut de inundații
  4. Degradarea și chiar riscul de extincție a florei și faunei din parcurile naționale și naturale, rezervațiile naturale, ariile protejate și Delta Dunării din cauza infrastructurii turistice și de comunicații, defrișărilor masive, agricultura intensivă, exploatări miniere de anvergură și chiar a promovării industriei „energiei verzi”;
  5. Infrastructura de mediu deficitară în orașe: probleme legate atât de stațiile de epurare a apei, cât și de cele legate de colectarea, distrugerea, dar și reciclarea deșeurilor menajere și industriale. Plus, diminuarea spațiilor vezi ca urmare a creșterii numărului de proiecte imobiliare și extinderii proiectelor de natura rutieră.
  6. Proasta calitate a aerului în zonele urbane.

2. Subiecte de dezbatere importante

GAZUL DE ŞIST
Una dintre dezbateri privește exploatarea gazului de şist prin mecanismul controversat al fracturării hidraulice[9]. Dorin Cojocaru, Directorul pentru Gestionare, Evaluare şi Concesionare a Resurselor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat în iunie 2011 că nu există o statistică a numărului de licenţe acordate pentru explorarea acestui gaz în România, întrucât licenţele nu îngrădesc acţiunile firmelor în funcţie de gazul explorat.

Mai mult

În ceea ce privește energia regenerabilă, în România se valorifică în special energia eoliană, geotermală şi hidro, dar inconvenientul apare din cauza faptului că zonele prielnice pentru investiţii se suprapun cu ariile care sunt sub protecţia directivelor europene de mediu ce au fost transpuse în legislaţia naţională.

Principala problemă este faptul că obiectivele în domeniul energiei şi al mediului sunt în conflict atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Mai precis, în privința creșterii producției de energie din surse regenerabile până în 2020 statul oferă stimulente (pe baza Legii 220/2008 [12] ) pentru producătorii mici pe un fond legislativ de mediu neconsolidat, i.e. legislaţia de implementare per se lipsește [13] . Astfel, investitorul va forţa nota în contextul unei reglementări palide, fapt ce poate duce la dezastre ecologice.

Conform datelor oficiale, in anul 2011 Administrația Națională ”Apele Romane” a acordat 300 de avize și acorduri pentru construirea a 536 de microhidrocentrale, dar nu s-a asigurat ca acestea respectă legislația de mediu sau cea de gospodărire a apelor (de exemplu situația pe râul Capra unde lucrările au deviat cursul râului şi au afectat albia minoră [14] si microhidrocentralele construite pe raurile Buda si Otic [15] ).

Odată cu schimbarea de Guvern din mai 2012, lucrările de pe aceste trei râuri au primit un acord de mediu actualizat și studiile de impact au fost completate [15] .

Concluzia experților de mediu este aceea că în România nu există o viziune sau o strategie care să ţină cont de directivele de mediu și de conservarea ariilor protejate. În plus, nu există norme şi proceduri clare pentru implementarea acestora din urma. Urmarea este aceea că se supraestimează potențialul energetic al surselor regenerabile la nivel național și se subestimează importanța respectării regulilor de protejare a biodiversității și a gospodăririi apelor [17] .

DEFRIȘĂRI

Problema defrișărilor este extrem de importantă în România, întrucât fondul forestier al țării noastre la sfârșitul anului 2011 (27,3%) se afla sub media europeană de 36%. Cauzele acestei realități nu sunt numai tăierile ilegale, ci și fenomenele de aridizare și desertificare [18]  care sunt  accentuate de programe de reîmpăduriri la scară mică.

Deși Ministerul Mediului și Pădurilor a reiterat intenția de a aloca mai multe resurse din Fondul de Mediu acțiunilor de reîmpădurire, suprafața fondului forestier a crescut în 2011 cu doar 0,1%. In contrast, procentul era de 0,3% între anii 2009-2010 [19] .

În mai 2012, Coaliția de Mediu și WWF-România au atras atenția asupra faptului ca un grup de parlamentari a inițiat la sfârșitul anului 2011 modificarea Codului Silvic (Legea 46/2008) prin care se pune în pericol sustenabilitatea fondului forestier din România. Mai precis, se acordă mai multă libertate exploatării de masă lemnoasă, posibilitatea ștergerii unor suprafețe din fondul forestier  într-un cadru necontrolat și sistemul de conservare a biodiversității ecosistemelor forestiere este slab dezvoltat.

ROȘIA MONTANĂ

Zonă bogat minieră, Roșia Montană a fost exploatată înca din timpuri romane, dar în 2006 mina de aur deținută de stat a fost închisă ca urmare a eforturilor de pre-aderare la UE. Principalul scandal mediatic care a urmat are ca motiv încercările firmei Roșia Montana Gold Corporation (Gabriel Resources) de a începe noi lucrări folosind metoda controversată a săpăturilor cu cianură. În afară de problema distrugerii patrimoniului istoric și arheologic (case de patrimoniu și galerii romane și pre-romane) teama principală este repetarea incidentului de la Baia Mare din 2000 când o scurgere de cianuri de la compania de minerit Aurul a infestat întâi Someșul și ulterior a poluat apele Tisei și Dunării și a afectat cantități considerabile de peste în Ungaria și fosta Iugoslavie, acesta fiind considerat cel mai mare dezastru de mediu dupa Cernobâl.

3. Analiză

GAZUL DE ŞIST

Argumente PRO

Economice:

  • Preţul gazului pe piaţa americană a scăzut la 62 USD pe 1000 m3, iar România importă gaze cu 500 USD pe 1000 m3 [20]
Mai mult
  • Ar diversifica sursele de gaz şi ar îmbunătăţi independenţa energetică a României (faţă de Rusia); conform unui recent studiu Petrom (iunie 2012)[21], până în 2030, se estimează o creştere a importurilor de la nivelul curent de 20-30% la 40-50% din cauza creşterii cererii de energie.

Politice:

  • Dependența faţă de Rusia: opoziţia faţă de gazul de şist este alimentată de lobby-ul Gazprom ce nu doreşte să piardă teren în Europa[22];

Tehnice/structurale:

  • În Europa, legislaţia privind protecţia mediului este mai riguroasă decât în SUA; astfel, companiile exploatatoare vor trebui să ia mai multe măsuri în acest sens[23];
  • Cu toate ca România a transpus legislaţia europeană de mediu, capacitatea de implementare este încă redusă[24].

Argumente CONTRA

Economice:

  • Costurile economice ale exploatării gazului conventional sunt mai ridicate cu până la de trei ori în Europa decât în SUA[25];
  • Consum ridicat de apă şi energie.

Riscurile de mediu[26]:

  • Scurgeri de metan, de fluid de fracturare şi de deşeuri radioactive din rocile fracturate; contaminarea pânzei freatice, deversarea fluidului de fracturare în spaţii şi condiţii necorespunzătoare; provocarea unor seisme la scară mică; curăţarea necorespunzătoare a apei folosită în exploatare

Tehnice/structurale: Surpraevaluarea relevanţei legislaţiei europene având în vedere capacitatea redusă de control şi menţinere a standardelor/regulilor în România.

MICROHIDROCENTRALE

Argumente PRO

  • Necesitatea îndeplinirii ţintelor privind producerea de energie electrică din surse regenerabile până în 2020 (2010 – 33%; 2015 – 35%; 2020 – 38%)[27];
  • Reducerea emisiilor naţionale de poluanţi şi a gazelor cu efect de seră;
  • Creşterea siguranţei şi diversificarea alimentării cu energie;
  • Reducerea atât a importurilor de energie, cât şi a resurselor primare de energie;
  • Crearea de noi locuri de muncă;
  • Pe termen lung, costul energiei din surse regenerabile se va diminua şi costul pentru consumatorul final va scădea.

Argumente CONTRA

Construcţia microhidrocentralelor poate avea un impact negativ asupra mediului, întrucât acestea[28]:

  • Modifică albia minoră, degradează malurile şi diminuează debitul râului respectiv;
  • Alterează calitatea apelor de suprafaţă;
  • Deteriorează ecosistemele acvatice;
  • Nu există un studiu al impactului cumulat cauzat de toate microhidrocentralele pe râurile de munte[29];
  • Operare timp de 4-5 luni pe an, deoarece microhidrocentralele nu functionează în caz de îngheţ sau secetă;
  • Pe termen scurt, sistemul acordării certificatelor verzi măreşte factura consumatorului final[30].

Principala problemă referitoare la microhidrocentrale, în viziunea experţilor de mediu, precum Mihai Petrescu (administratorul sitului Natura 2000 din Munţii Făgăraş), este faptul că nu există o strategie vizavi de producerea curentului electric prin acest tip de energie regenerabilă. Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Pădurilor, a declarat că se vor face paşi spre aplicarea riguroasă a legislaţiei de mediu, iar avizele ”ce implică o direcţie de acţiune strategică se vor acorda după consultarea prealabilă a autorităţii centrale de mediu şi în urma controalelor de la faţa locului”.

DEFRIŞĂRI

Un studiu realizat de către ONG-ul Ecopolis[31] a atras atenţia asupra faptului că volumul de arbori tăiaţi ilegal raportat de către autorităţi între 2009 și 2010 în 10 judeţe românești era de 4 ori mai mare decat cantitatea confiscată.  Prejudiciul a fost estimat la puţin peste 24 milioane RON. In ceea ce privește sancţionarea infracţiunilor silvice, s-a putut observa faptul că peste 99,5% dintre cei condamnaţi primesc pedepse suspendate sau amenzi penale, iar cei condamnaţi la închisoare (4%) sunt recidiviști care se află în perioada de suspendare[32]. Prin urmare, miezul problemei defrișărilor în România îl reprezintă „aplicarea deficitară a legii și instrumentarea cazurilor de tăiere ilegală și furt de lemn de către instituţiile abilitate”[33].

Statisticile cu privire la micșorarea fondului forestier și capacitatea scăzută a autorităţilor de a implementa în mod corect și eficient legislaţia de mediu sunt coroborate și de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS). Prin folosirea unui sistem de supraveghere prin satelit, ICAS a atras atenţia autorităţilor din judeţul Harghita că 650 ha au dispărut între 2003 și 2006 din zona Munţilor Giurgeului (arie protejată)[34]. În plus, conform unei cercetari publicate în anul 2012 și efectuate atât prin tehnologia monitorizarii prin satelit, cât și prin vizite de teren între anii 2008-2010, a arătat faptul că, împotriva legislaţiei naţionale și europene, au existat perturbări masive atat în interiorul, cat și în centrul ariilor protejate. De asemenea, se susţine rezultatul studiului Ecopolis: zona Mamureșului este exploatată excesiv, tăierile constituind un factor de risc pentru regiune[35]. Pentru a vedea o hartă a tăierilor de pădure din România, puteţi accesa site-ul http://plantamfaptebune.ro/harta-taierilor-de-paduri/, obiectivul acestuia fiind realizarea unei evaluări cantitative și calitative a pădurilor și promovarea unui management profesionist și responsabil.

Situaţia pădurilor în România are drept cauze[36]:

  • împroprietărirea rapidă;
  • lipsa unei campanii de informare a noilor proprietari cu privire la importanţa şi metodele conservării silvice;
  • slăbiciunea şi lipsa transparenţei instituţionale;
  • corupţia funcţionarilor silvici (cazuri de tăieri sanitare/curăţare folosite drept acoperire pentru tăieri ilegale);
  • rata scăzută de condamnare pentru infracţiunile silvice;
  • finanţarea insuficientă a programelor de protecţie a naturii.

Ultima iniţiativă a Ministerului Mediului şi Pădurilor se numeşte „Împădurim România!” şi este una dintre cele mai mari campanii de plantare la nivel naţional în urma căreia se are în vedere plantarea a 26 de milioane de puieţi[37]. Ministerul are sub coordonarea sa Planul Naţional de Combatere a Tăierilor Ilegale care are doua obiective: 1) apărarea patrimoniului forestier naţional şi a integrităţii fondului forestier şi eliminarea lemnului de provenienţă ilicită din circuitul economic; 2) implementarea acquis-ului comunitar în materie de păduri[38].

ROŞIA MONTANĂ

Argumente PRO (RMGC):

  • proces modern de minerit cu cianuri în concentraţie mai mică decât normele europene (între 5-7 mg/l) restul fiind recuperat şi refolosit în procesul tehnologic[39];
  • Directivele 2000/60/EC (Water Framework Directive) şi 2006/21/EC (Mining Waste Directive) au forţat compania să implementeze un nou plan de detoxifiere a cianurilor(aceasta va avea mai puţin de 1% concentraţie în comparaţie cu exploatarea de la Baia Mare);
  • Apa de la Rosia Montana este deja poluata în urma a mai mult de 2000 de ani de minerit necontrolat şi neprotejat (peste 110 ori limita legală de zinc, 70 de ori peste limita legală de cadamiu şi 3,4 ori peste limita legală de arsenic)[40];
  • RMGC răscumpărase încă din 2006 proprietăţile de la Roşia Montană în proporţie de 60%;
  • 4 miliarde USD vor intra în economia românească ca urmare a proiectului, iar guvernul va beneficia de 19.3% din profituri (deşi compania nu va plati taxe şi va avea taxe de vamă reduse timp de 10 ani pentru că zona Rosia Montană este considerată zonă defavorizată)[41];
  • Creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă;
  • Finanţarea unui ONG care să promoveze dezvoltarea regiunii[42];

Argumente CONTRA (Salvaţi Roşia Montană şi Academia Română):

  • După cei 17 ani de minerit zona va rămâne din nou fără locuri de munca; prin urmare, proiectul prezintă o problemă socială, nu oferă o soluţie viabilă, pe termen lung;
  • Deşi RMGC a prezentat varii planuri în ceea ce priveşte detoxifierea apei în urma procesului de extracţie, Salvaţi Roşia Montană şi Academia Română sunt sceptice ca procesul poate fi implementat cu succes şi fară repercusiuni.
  • Disturgerea cianurilor cu dioxid de sulf, în containere deschise va implica un nou risc de poluare;
  • Probleme de conservare ecologică, arheologică şi de mediu [43] :
    • Există o listă de 90 de specii de păsări protejate observate la Roşia Montană (16/07/2006), iar acestea sunt protejate conform Directivei Europene privind Păsările Sălbatice, Convenţiei de la Berna şi a Convenţiei de la Bonn;

Posibilitatea degradării sitului arheologic de la Roşia Montană; rămăşitele arheologice cuprind temple, băi, case şi tunele (UNESCO le descrie ca ”un sit arheologic unic, un ansamblu complex de galerii miniere romane” [44] )

4. Referinţe

[1] http://www.ecopolis.org.ro/files/Analiza%20taxelor%20de%20mediu%20in%20Romania.pdf

[2] Pag 246, http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2012/report.pdf

[3] Pag 247, http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2012/report.pdf

[4] http://www.maeur.ro/files/articles/Stadiul_absorbtiei_la_31_octombrie_2012.pdf

[5] http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=mediu

[6] http://www.anrsc.ro/documents/cabinet/rapoarte_de_activitate-ANRSC/2011/Stare%20servicii%20apa%202011.pdf

[7] http://www.rtv.net/impadurim-romania-ministerul-mediului-lanseaza-cea-mai-mare-campanie-de-plantare-din-tara_51490.html

[8] http://www.coalitiademediu.ro/ri1n77/document-de-pozitie-cmr.html

[9] România participă la proiectul Gas Shales in Europe (GASH), început în 2009, prin Institutul Geologic al României (IGR). Sursa: Eugenia Guşilov, „Gazul de şist – oportunităţi şi provocări”, Petroleum Industry Review, 21 martie 2012, pag. 3.


[10] http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/web_exclusive/Revolutia-gazelor-sist-ajunge-Romania_0_554944924.html


[11]  ***, „Final Report on Unconventional Gas in Europe”, Philippe & Partners, 8 noiembrie 2011, pag 101-102, http://ec.europa.eu/energy/studies/doc/2012_unconventional_gas_in_europe.pdf


[12] http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_20631/Pana-in-2020-Romania-isi-va-atinge-tintele-privind-producerea-de-energie-din-surse-regenerabile.html


[13] Valentin Ionescu, Ioan Gherghes, Politici in domeniul energiei electrice din resurse regenerabile – Riscuri asupra protectiei mediului si dezvoltarii sustenabile – Propuneri pentru Ministerul Mediului si Padurilor, Institutul Ordoliberal si Asociatia Romana de Mediu 1998, 31 martie 2012, pag. 12, http://ordoliberalism.ro/wp-content/uploads/2012/08/Energie-regenerabila-31-Martie-2012-ver2.pdf


[14] http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/opriti-dezastrul-ecologic-din-fagaras-vezi-ce-au-facut-baietii-destepti-din-albia-paraului-capra-video-590667.html


[15] http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Statul_roman-complice_la_distrugerea_a_trei_rauri_din_Fagaras_0_784121879.html


[16] http://www.rtv.net/microhidrocentralele-din-fagaras-au-primit-acordul-de-mediu-actualizat_45507.html


[17] Valentin Ionescu, Ioan Gherghes, Politici in domeniul energiei electrice din resurse regenerabile – Riscuri asupra protectiei mediului si dezvoltarii sustenabile – Propuneri pentru Ministerul Mediului si Padurilor, Institutul Ordoliberal si Asociatia Romana de Mediu 1998, 31 martie 2012, pag 13.


[18] http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/11/2012-11-01_CP_Impadurim-Romania.pdf


[19] http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/silvicultura/silvicultura%202010.pdf


[20] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12553713-tom-holst-chevron-sua-gazul-costa-62-dolari-mia-metri-cubi-timp-romania-importa-500-dolari.htm

[21] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12565018-petrom-independenta-energetica-romaniei-reduce-fiind-estimata-crestere-importurilor-40-50-pana-2030.htm

[22] Ana Otilia Nuţu, „Gazul de şist. A fi sau a nu fi dependenţi de Rusia”, Revista 22, 7 august, 2012, http://www.revista22.ro/gazul-de-537ist-a-fi-sau-a-nu-fi-dependen539i-de-rusia-16910.html; http://www.pacteurope.eu/pact/wp-content/uploads/2012/06/Lobbying-shale-gas-in-Europe.pdf; http://www.bloomberg.com/news/2012-06-21/gazprom-biggest-loser-as-shale-gas-upends-world-markets.html

[23]  Eugenia Guşilov, „Gazul de şist – oportunităţi şi provocări”, Petroleum Industry Review, 21 martie 2012, pag. 9.

[24] Valentin Ionescu, Ioan Gherghes, Politici in domeniul energiei electrice din resurse regenerabile – Riscuri asupra protectiei mediului si dezvoltarii sustenabile – Propuneri pentru Ministerul Mediului si Padurilor, Institutul Ordoliberal si Asociatia Romana de Mediu 1998, 31 martie 2012, pag. 12, http://ordoliberalism.ro/wp-content/uploads/2012/08/Energie-regenerabila-31-Martie-2012-ver2.pdf

[25]  Ibid Guşilov, pag. 6.

[26] Ibid Guşilov, pag. 6-10; Ana Otilia Nuţu, „Gazul de şist. A fi sau a nu fi dependenţi de Rusia”, Revista 22, 7 august, 2012, http://www.revista22.ro/gazul-de-537ist-a-fi-sau-a-nu-fi-dependen539i-de-rusia-16910.html

[27] http://legestart.ro/Legea-220-2008-stabilirea-sistemului-promovare-producerii-energiei-surse-regenerabile-energie-(MzE4ODU4).htm

[28] Valentin Ionescu, Ioan Gherghes, Politici in domeniul energiei electrice din resurse regenerabile – Riscuri asupra protectiei mediului si dezvoltarii sustenabile – Propuneri pentru Ministerul Mediului si Padurilor, Institutul Ordoliberal si Asociatia Romana de Mediu 1998, 31 martie 2012, pag. 19.

[29] http://www.ecomagazin.ro/hidrocentrale-mici-dezastru-mare/

[30] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8770535-legea-privind-stimularea-energiei-regenerabile-nu-aplica-nici-dupa-aproape-trei-ani-aparitie-dar-modifica-pentru-doua-oara.htm

[31] Ecopolis, In padure (se fura) ca-n codru: O analiza a mecanismelor de prevenire si combatere a ilegalitatilor silvice din Romania, pag 24-26,http://www.ecopolis.org.ro/media/Studiu%20ilegalitati%20silvice.pdf

[32]  Ibid, pag 38.

[33] http://www.ecopolis.org.ro/studii/in-padurile-din-romania-se-fura-ca-n-codru

[34] http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/imagini-nasa-confirma-dezastrul-din-padurile-romanesti-o-suprafata-uriasa-de-molid-a-disparut-din-harghita-in-numai-trei-ani-280819.html

[35] Korn, J., et al., „Forest restitution and protected area effectiveness in post-socialist Romania”, Biological Conservation, 2012,http://www.uvm.edu/rsenr/wkeeton/pubpdfs/Korn%20et%20al.%202011_Biological%20Conservation.pdf

[36] Ibid, pag. 6-8.

[37] http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/11/2012-11-01_CP_Impadurim-Romania.pdf

[38] http://www.mmediu.ro/paduri/plan_national.htm

[39] Din 2008, UE nu permite decat 10 mg/l de cianura pentru operatii de minerit. RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) sustine ca va folosi intre 5-7mg/l. Sursa: http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/mediu/tehnologie-la-rosia-montana.html

[40] http://www.gabrielresources.com/documents/2009-03-04_43-101.pdf; http://www.gabrielresources.com/resources/technicalreports2.aspx

[41] http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/economie.html

[42] http://www.rmgc.ro/

[43] http://rosiamontana.org/categorii.shtml?cmd%5b297%5d=c-1-30357&cmd%5b292%5d=x-298-30417&x=30417&set%5b290%5d=selected-30357&set%5b297%5d=selected-30417

[44] http://www.rosiamontana.ro/doc_ro.shtml?x=1856