Energie

Viaţa de astăzi este greu de imaginat fără electricitate sau gaze. Preţurile la energie, situaţia surselor de energie şi, în general, starea pieţei energiei (producători şi distribuitori) ne privesc direct şi sunt teme pe masa oricăror guvernanţi. Două subiecte sunt centrale în acest moment în România: liberalizarea pieţei de energie (electricitate şi gaze) şi diversificarea surselor de energie.Divergenţele dintre partide par să țină mai degrabă de calendarul şi metodele de implementare şi nu de opţiuni/poziţii strategice diferite. Performanţa tuturor guvernelor, în opinia experţilor, este slabă, iar in cazul pieţei de energie, Comisia Europeană (CE) a lansat împotriva României mai multe proceduri de infringement (au fost demarate 2 proceduri de infringement pentru neliberalizarea pieţelor de gaz şi electrictate şi 2 pentru obstacole în calea comerţului cu energie peste graniţă pe baza directivelor din al Doilea Pachet de Liberalizare din 2003) [1] .

1. Liberalizarea pieţei de energie

Liberalizarea pieţei de energie în România este obligatorie odată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE) [2] şi implică alinierea preţurilor la nivelul celor europene. Calendarul liberalizării nu mai poate fi schimbat, iar nerespectarea lui ar conduce la plata unor penalităţi subsţantiale de către guvern.

Mai mult

Directivele europene au în vedere protecţia socială a consumatorilor casnici vulnerabili, însă această categorie trebuie definită şi clar stabilită de către legislaţia naţională a fiecărui stat membru şi este preferabil să nu se facă prin reglementarea preţurilor pentru o perioadă îndelungată [3] . În acest sens, Romania a invocat imposibilitatea consumatorilor casnici de a suporta mărirea preţurilor şi a obţinut în timpul Guvernului Tăriceanu (2007) o derogare de 2 ani de la CE, dar până la 1 ianuarie 2009 obligaţiile nu au fost îndeplinite. Guvernul Boc a continuat tergiversarea acestei chestiuni invocând motivul protecţiei sociale. În aprilie 2011, CE a cerut oficial unor state membre, printre care şi României, să îşi alinieze legislaţia naţională privind preţurile reglementate pentru consumatorii finali. Pe 29 septembrie 2011, CE a iniţiat o nouă procedură de infringement (prima cu privire la acest subiect fiind în 2009)pentru netranspunerea directivelor în legislaţia naţională şi nerespectarea prevederilor directivelor [4] . Cu toate acestea, autorităţile române au reuşit să amâne impunerea unui grafic al liberalizării şi transpunerea obligaţiilor juridice până la activarea ultimelor etape în primul proces de infringement. (vezi ce înseamnă infringement în PDF ataşat)

Importanţa pentru cetăţean

Preţul la energie va creşte progresiv: la electricitate, din septembrie 2012 pentru consumatorii industriali şi din iulie 2013 pentru cei casnici [5] , iar în ceea ce priveşte gazul din decembrie 2012 pentru consumatorii industriali şi din iulie 2013 pentru cei casnici [6] .

În 2010, preţul gazului în România era cel mai mic din UE: consumatorii casnici plăteau 41% (4,14 € pe GJ) din preţul mediu european (11,09 € pe GJ), iar cei industriali plăteau 52% (4,11 € pe GJ) din preţul mediu european (7,88 € pe GJ) [7] . Conform ultimelor date statistice (mai 2012), situaţia a ramas practic neschimbată vizavi de angajamentele existente pentru 2011 [8] . În ceea ce priveşte preţul electricităţii, în 2010 consumatorii casnici plăteau 0,085 € pe kWh faţă de media europeană de 0,122 € pe kWh, iar cei industriali plăteau 0,085 Euro pe kWh faţă de 0,091 € KWh la nivel european. În 2011, decalajele au rămas aceleaşi.

Date despre electricitate(Legea 123/2012 – legea energiei electrice și a gazelor naturale):

  1. Din 2017, ANRE nu va mai stabili preţurile la energie electrică pentru consumatorii casnici;
  2. Consumatorii casnici consideraţi vulnerabilivor fi împărţiţi în trei categorii de venituri, iar tariful social pentru familiile sărace va fi eliminat de către guvern în trei trepte, între anii 2013 și 2015;
  3. Costurile crescute pentru consumatorii industriali vor fi resimţite în preţul produselor şi serviciilor [9] .

Date despre gaze (Legea 123/2012 – legea energiei electrice și a gazelor naturale):

  1. Noile reguli vor afecta 2,8 milioane de consumatori casnici şi 171 500 consumatori indistriali;
  2. Conform „calendarului de eliminare treptata a preturilor reglementate la gaze naturale”, liberalizarea preţurilor va începe de la 1 iulie 2013 pentru consumatorii casnici şi preţurile se vor majora cu 8% si cresterea anuala pentru anul 2013 va fi de 10% [10] ;
  3. În urma majorărilor în cascadă, se va plăti (neluând în calcul evoluţia cursului de schimb şi a preţurilor internaţionale care vor adăuga noi presiuni pe preţ) aproape dublu în octombrie 2018 – când tarifele reglementate vor fi eliminate complet [11] ;
  4. Pentru consumatorii industriali, preturile se vor mari de la 1 decembrie 2012 cu 5% si cresterea anuala pentru anul 2013 va fi de 18% [12] .

2. Liberalizare şi infringement în politica de energie în România

UE are competenţe exclusive asupra „stabilirii regulilor concurenţei în vederea funcţionării pieţei interne”, iar liberalizarea este una dintre aceste reguli. CE deţine competenţele necesare de a crea directive, de a monitoriza aplicarea legislaţiei europene şi de a sancţiona privilegierea de către stat a unui actor faţă de toţi ceilalţi din piaţa unică.

Mai mult

Prin urmare, directivele [13] 72 şi 73/2009 stau la baza liberalizarii pieţei de energie în Uniunea Europeană conform noilor reguli privind piaţa internă comună existente în Pachetul Legislativ 3 – Energie – adoptat în 2009. Acest pachet urmăreşte separarea monopolurilor naturale (independenţa reţelelor de producţie şi transmisie), încurajarea competiţiei şi stabilirea preţurilor de către piaţa liberă, interconectarea pieţelor naţionale cu cele regionale în vederea formării unei pieţe unice europene şi existenţa unor autorităţi de reglementare independente (de influenţe politice) la nivel naţional şi european care să vegheze îndeplinirea acestor obiective [14] .

Liberalizarea pieţelor este un obiectiv esenţial al existenței UE, motivat de beneficiile aduse de competiţia liberă în domenii ce anterior erau monopoluri de stat [15] : consumatorii finali (privaţi/publici) îşi pot alege dintr-o paletă mai largă atât furnizorul de servicii, cât şi produsul în sine; scăderea preţurilor medii; apariţia unor noi servicii ce sunt mai eficiente şi de o calitate mai bună;consumatorul este mai bine protejat de practici abuzive decât într-o piaţă reglementată sau monopolistică; economia per total va fi mai competitivă (dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri, creşterea comerţului extern).

Deşi a obţinut în 2007 o derogare de 2 ani, România nu a transmis CE până la 1 ianuarie 2009 calendarul liberalizării. Urmarea a fost începerea procedurii de infringement împotriva României la 25 iunie 2009 pentru reglementarea preţurilor pentru consumatorii casnici şi netransmiterea justificărilor Guvernului României cu privire la acest aspect [16] . Directivele ar fi trebuit să fie transpuse în legislaţia naţională până la 3 martie 2011, iar consecinţa a fost demararea unei noi proceduri de infringement pe 29 septembrie 2011 pentru încălcarea obligaţiilor juridice de transpunere după ce în aprilie 2011 CE a cerut oficial unor state membre, printre care şi României, să îşi alinieze legislaţia naţională privind preţurile reglementate pentru consumatorii finali. Transmiterea de către CE a avizului motivat (ultimul pas înainte de deferirea problemei Curţii Europene de Justiţie) României şi altor 7 state membre a avut loc pe 27 februarie 2012, iar în 2 luni aceste state erau obligate să îndeplinească condiţiile [17] .

Pe parcursul anilor 2010 şi 2011, Guvernul Boc a fost presat de către CE şi FMI să prezinte un calendar al liberalizării şi o nouă formulă de calcul a preţurilor, dar acesta, prin intermediul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a îngheţat preţurile la gaze atât pentru consumatorii industriali, cât şi pentru cei casnici, invocând motivul protecţiei sociale.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei în noiembrie 2009, Tudor Şerban, a declarat că amânarea îndeplinirii obligaţiilor a avut drept motiv evitarea creşterii bruşte a preţurilor pentru consumatorii finali, un aspect indezirabil într-o perioadă de criză şi într-un an electoral. În plus, protejarea consumatorilor cu venituri reduse ar fi însemnat un efort în plus pentru bugetul de stat. Prin urmare, liberalizarea ar fi trebuit să înceapă mai devreme pentru ca ambele categorii de consumatori să se poată adapta. De aceeaşi părere era şi Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). Acesta a declarat că întârzierea prin voinţă politică a creării unui calendar al liberalizării gazelor naturale şi a unei burse a gazului, a dus la existenţa unor mari discrepanţe între preţul energiei din import şi cea domestică, fapt ce va complica şi mai mult situaţia pentru consumatorii finali [18] pentru că şocul va fi mai mare.

3. Problema definirii consumatorului vulnerabil

Legea energiei electrice şi a gazelor naturale (Legea 123/2012), prin care se transpun cele două directive în legislaţia naţională, a fost adoptată la 14 iunie 2012 cu un consens relativ larg (doar 3 voturi împotrivă la Camera Deputaţilor, camera decizională).

Mai mult

Data limită pentru adoptare, conform angajamentelor internaţionale (Scrisorile de Intenţie către FMI şi Memorandumurile de Înţelegere cu CE), era 15 iunie 2012.

Legea 123/2012 menționează legat de consumatorul vulnerabil doar următoarele: „clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative” (art. 3-16 din lege)[19]. Schema de ajutor de stat va consta, probabil, în subvenţii (așa cum a menţionat și fostul Ministru al Economiei, Lucian Bode, în martie 2012) [20] . Estimările cu privire la numărul consumatorilor vulnerabili pe piaţa românească se ridică la 1,15 milioane din 8,36 de milioane de consumatori casnici de electricitate şi gaze. Prin urmare, între 6,9 şi 7,2 milioane de consumatori se vor adapta noilor preţuri [21] .

Categoriile de consumatori vulnerabili trebuie stabilite până la sfârşitul lui decembrie 2012, iar măsurile financiare însoţitoare până în decembrie 2013. De asemenea, odată realizată liberalizarea, gazele ar trebui tranzacţionate pe bursa energiei prin Operatorul Pieţei de Energie Electrică din România (OPCOM) – acesta din urmă trebuind a fi desemnat drept operator de piaţă şi pentru gaze. Conform scrisorii de intenţie către FMI, OPCOM va fi desemnată drept operator şi pentru gazele naturale, vor fi revizuite metodologiile de tarifare, regulamentele de schimbare a furnizorilor de gaze şi metodologiile de stabilire a preţurilor reglementate, se va adopta un pachet de măsuri pentru taxarea produselor petroliere până la sfârşitul lui 2018 şi, nu în ultimul rând, autorităţile trebuie să asigure diversificarea surselor de gaze. În plus, ANRE va trebui să realizeze o campanie anuală de evaluare a gradului de informare a consumatorilor privind alegerea furnizonului de gaze, va informa publicul cu privire la evoluţiile de pe piaţa gazelor şi va crea un instrument de comparaţie a preţurilor furnizorilor pentru fiecare categorie de clienţi [22] .

Conform legii, tarifele reglementate pentru consumatorii industriali vor fi eliminate în 6 paşi, începând cu 1 septembrie 2012 (15% grad de convergenţă – ceea ce înseamnă practic ponderea din energia electrică furnizată consumatorilor industriali de pe piaţa liberă unde preţul este mai mare [23] ) şi încheind la 1 ianuarie 2014 (100%).

Figura 1: Calendarul creşterii tarifelor la energie electrică

grafic-energ1

Sursa: Calculele autorului.

Liberalizarea pentru consumatorii casnici presupune obligarea furnizorilor de a cumpăra o anumită cantitate prin OPCOM pentru ca, ulterior, aceasta să fie livrată clienţilor şi, prin urmare, preţul final să fie majorat [24] . Liberalizarea se va face în 10 paşi începând de la 1 iulie 2013 (10% grad de convergenţă) şi încheind la 31 decembrie 2017 (100%) [25] . Guvernul, Parlamentul, şi ANRE trebuie să stabilească nu numai care sunt categoriile de consumatori vulnerabili, ci şi metodele de protejare (actele normative) a acestora până în septembrie 2012.

Legea Gazului prevede că preţurile pentru consumatorii industriali se vor majora în 8 paşi din decembrie 2012 până în octombrie 2014, iar cele pentru consumatorii casnici se vor mări în 22 de paşi începând cu 1 iulie 2013 şi încheind în octombrie 2018.

Figura 2: Calendarul creşterii tarifelor la gaze

grafic-energ2

Sursa: Calculele autorului.

4. Liberalizarea pieței de energie – pe cine afectează şi pe cine susţine

În anul 2010, Guvernul chiar a cerut ANRE, o autoritate teoretic independentă, îngheţarea preţurilor la gaze în pofida atenţionărilor UE, invocând problemele sociale cauzate de criza economică. Un alt motiv a fost îngrijorarea faţă de efectul de domino pe care o scumpire a gazului o poate produce la nivelul tututor celorlalte preţuri, provocând creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare [26] .

Mai mult

Experţii în domeniul energiei din sectorul neguvernamental insistă asupra faptului că o continuare a reglementării preţurilor nu aduce beneficii consumatorilor casnici, ci firmelor clientelare şi marilor producători din industriile chimice (cel mai mare consum de gaze naturale), metalurgice şi siderurgice care sunt ineficienţi economic şi produc mari pierderi financiare [27] .Practic, este vorba despre existenţa „băieţilor deştepţi” care se bucură de preţuri preferenţiale la electricitate şi gaz.De asemenea, investiţiile în domeniul energiei pot scădea din cauza rigidităţii relaţiilor existente între stat şi aceste companii autohtone [28] .

Cele mai importante critici aduse legii energiei sunt:

Spre deosebire de proiectul de lege pentru piaţa de energie electrică care prevedea că furnizarea energiei electrice în condiţii reglementate se va realiza pentru clienţii industriali până la data de 31 decembrie 2013, iar pentru clienţii casnici, până la data de 31 decembrie 2015, calendarul liberalizării menţine preţurile reglementate pentru consumatorii casnici cel puţin până la data de 31 decembrie 2017- cu doi ani mai mult decât era prevăzut iniţial;

Conformitatea calendarului cu principiile dreptului european este pusă sub semnul întrebării, întrucât dreptul european permite, în principiu, o intervenţie a statului membru asupra stabilirii preţului furnizării de gaze naturale către consumatorul final, însă cu anumite condiţii, iar prelungirea eliminării preţurilor ar putea fi considerată exagerată din punctul de vedere al principiului proporţionalităţii;

Nu se fac diferenţieri în cadrul categoriilor de consumatori casnici şi industriali în ceea ce priveşte liberalizarea preţurilor în funcţie de dimensiunile acestora [29] .

5. Referințe

[1] http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-09-7-10059377-0-analiza-efor.pdf

[2] http://eur-lex.europa.eu/Notice.do?mode=dbl&lang=en&lng1=en,ro&lng2=bg,cs,da,de,el,en,es,et,fi,fr,hu,it,lt,lv,mt,nl,pl,pt,ro,sk,sl,sv,&val=499503:cs; http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:211:0094:0136:RO:PDF

[3] Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul MAE: „aplicarea mecanismului de preţuri reglementate pentru furnizarea de energie electrică trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, astfel încât metoda de intervenţie a statului să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de interes economic general urmărit, durata acesteia să fie limitată la strictul necesar pentru atingerea obiectivului urmărit şi să existe un sistem de evaluare periodică a intervenţiei pentru a stabili exact categoriile de consumatori (privaţi şi comerciali) pentru care este necesară instituirea mecanismului de preţuri reglementate”, http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8791655-termenul-dat-comisia-europeana-expirat-romania-nu-eliminat-preturile-reglementate-energie.htm?cfat=

[4] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8375032-otilia-nutu-expert-sar-discuta-online-joi-ora-15-00-despre-reforma-energie-ceruta-impactul-asupra-romaniei.htm , http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-10267085-comisia-europeana-demareaza-procedurile-infringement-pentru-romania-din-cauza-netranspunerii-directivelor-privind-organizarea-pietei-energetice-surse.htm

[5] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-11727919-proiect-eliminarea-tarifelor-reglementate-energia-electrica-face-6-pasi-pentru-consumatorii-industriali-10-pasi-pentru-consumatorii-casnici.htm

[6] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12285503-exclusiv-proiect-calendar-pentru-liberalizarea-preturilor-gaze-cat-vor-scumpi-gazele-consumatorii-finali-pana-2018.htm

[7] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-QA-09-049/EN/KS-QA-09-049-EN.PDF

[8] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Electricity_and_natural_gas_price_statistics#Main_tables

[9] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12811325-noua-lege-energiei-electrice-gazelor-naturale-fost-publicata-monitorul-oficial-liberalizarea-totala-pietei-energiei-electrice-incepe-1-septembrie-2012-iar-cea-gazelor-naturale-1-decembrie-2012.htm

[10] http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-06-29-12656592-0-calendar-gaze.pdf

[11] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12811325-noua-lege-energiei-electrice-gazelor-naturale-fost-publicata-monitorul-oficial-liberalizarea-totala-pietei-energiei-electrice-incepe-1-septembrie-2012-iar-cea-gazelor-naturale-1-decembrie-2012.htm

[12] http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-06-29-12656592-0-calendar-gaze.pdf

[13] Îndreptuleuropeandirectivelestabilescobiectivelecetrebuieatinse de cătrestatelemembre, iarefecteletrebuiesimţite la nivelulcetăţeanuluiprintranspunereaînlegislaţianaţională (CE trebuieinformată cu privire la textullegiinaţionaleadoptate).Directiveleconţintermene de transpunereastfelîncâtguvernele pot adaptalegislaţia conform specificuluinaţional. Astfel, mijloaceleprinintermediulcăroraobiectivelevor fi îndeplinitesuntlăsate la latitudineaautorităţilornaţionale,http://ec.europa.eu/eu_law/directives/directives_ro.htm

[14] http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-09-7-10059377-0-analiza-efor.pdf

[15] http://ec.europa.eu/competition/liberalisation/overview_en.html, http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-5858970-infringement-energie-comisia-atentioneaza-romania-pentru-neconformitatea-legislatiei-pentru-piata-gaz-energie-preturilor-reglementate-pentru-consumatorii-industriali.htm

[16] http://www.mediafax.ro/economic/ce-cere-romaniei-sa-renunte-la-tarifele-reglementate-la-consumatorii-casnici-4595509

[17] http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/12/181&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

[18] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-6419874-preturile-gazele-naturale-din-productia-interna-putea-dubla-intr-romania-este-obligata-alinieze-preturile-nivelul-celor-internationale.htm

[19] http://legestart.ro/Legea-123-2012-Legea-energiei-electrice-gazelor-naturale-%28NjEwMDQ2%29.htm

[20] http://www.jurnalul.ro/economia/subventie-energie-consumator-vulnerabil-607673.htm

[21] http://www.evz.ro/detalii/stiri/guvernul-analizeaza-legea-energiei-in-sedinta-extraordinara-971841.html

[22] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12285503-exclusiv-proiect-calendar-pentru-liberalizarea-preturilor-gaze-cat-vor-scumpi-gazele-consumatorii-finali-pana-2018.htm

[23] http://www.jurnalul.ro/economia/subventie-energie-consumator-vulnerabil-607673.htm

[24] http://www.jurnalul.ro/economia/subventie-energie-consumator-vulnerabil-607673.htm

[25] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-11727919-proiect-eliminarea-tarifelor-reglementate-energia-electrica-face-6-pasi-pentru-consumatorii-industriali-10-pasi-pentru-consumatorii-casnici.htm

[26] http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8264371-liberalizarea-pretului-gaze-intre-protectie-sociala-efectul-domino.htm

[27] Pepiaţagazului se pierdaproximativ 1,7mld USD prinvânzareagazului la cca. 40% din preţul de import. De asemenea, Hidroelectrica a pierdut 220 mil EUR în 2008 din contractelepreferenţiale.Sursă: Ana OtiliaNuţu, „PiaţaUnică de Energie: Europa face al treilea pas înainte, noiîncăunulînapoi”, CRPE Policy Brief, nr. 21, martie 2011, http://www.crpe.ro/library/files/policy_memo_21_piata_de_energie.pdf

[28]  Idem

[29] http://www.juridice.ro/208469/pana-cand-vom-mai-avea-preturi-reglementate-la-gaze-naturale-si-energie-electrica.html

Acest subiect în contextul alegerilor din alți ani: