• Diana Trifu

Citește argumente pro si contra cotelor obligatorii de refugiați și participă la dezbaterea OpenPolitics privind poziția asumată de România față de această problemă.

Definiții:

Refugiat –  o persoană care „în urma unei temeri justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate sau, din cauza  acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei ţări.” (UNHCR România)

Migrant – termenul desemnează orice persoană care migrează. Totuși, conotația atribuită termenului este a unei persoane care migrează pentru a-și îmbunătăți viața prin găsirea unui loc de muncă în străinătate sau în unele cazuri pentru educație, reunificarea familiei sau din alte motive.

Solicitant de azil – acea persoană care a depus cerere de azil și se află în procedura de azil, până în momentul în care primește sau nu protecția statului în care a depus cererea.
Procesul de acordare a unei forme de protecție

Orice străin, indiferent de țara de origine, aflat pe teritoriul României sau într-un punct de trecere a frontierei, poate depune o cerere de azil prin care solicită protecția statului român.


Abonează-te acum la newsletter-ul lunar OpenPolitics.ro! Explicăm subiecte importante și de actualitate!


Criterii

Statutul de refugiat se acordă cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau nu doreşte protecţia acestei ţări [i] .

Protecția subsidiară se acordă persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru a primi statutul de refugiat și este condiționată de existența unor motive serioase să se creadă că, dacă solicitantul de azil va fi returnat în ţara de origine, acesta riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale, constând în:

  1. condamnarea la pedeapsa cu moartea,
  2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante,
  3. o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

Procedură [ii]

Procesarea cererii de azil este în sarcina Inspectoratului General pentru Imigrări, structură specializată în cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Aceasta instituție este prima care procesează cererea de azil și ia o decizie. Totuși, în cazul în care decizia este negativă sau nu este ceea ce solicitantul de azil dorește, acesta are dreptul de a apela la instanțele judecătorești din România.  Procesul de acordare a protecției cuprinde două proceduri:

 Procedura ordinară

  • faza administrativă – cererea este analizată de Inspectoratul General pentru Imigrări prin Direcția de Azil și Integrare
  • faza  judecătorească – dacă solicitantul de azil primește decizie negativă  în faza adminsitrativă, el are dreptul de a ataca această decizie, adresându-se instanțelor judecătorești din România

Procedura accelerată:

  • se aplică cererilor de azil nefondate ale persoanelor care provin dintr-o ţară de origine considerată a fi sigură și ale persoanelor care prezintă un pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică în România (Legea 122/2006 cu modificările și adăugirile ulterioare)

Cererea de azil este soluţionată în primă fază de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin structurile avizate, pe baza motivelor invocate de solicitantul de azil și a documentelor pe care  le aduce în sprijinul declarației sale, acestea urmând a fi analizate în raport cu situaţia din ţara de origine şi cu credibilitatea persoanei. În cazul categoriilor vulnerabile (familii monoparentale, minori neînsoțiți, femei însărcinate, victime ale traficului de ființe umane, persoane cu dizabilități etc.) se ține cont de vulnerabilitatea acestora pe durata procedurii de azil. Astfel, minorilor neînsoțiți le este numit un reprezentant legal, suspendându-se procedura până în momentul realizării numirii acestuia iar personelor lipsite de discernământ li se numește un curator. Soluţionarea cererilor de azil ale minorii neînsoţiţi şi ale persoanelor aparținând altor categorii vulnerabile se realizează cu prioritate [iii] . Procedura de azil în faza administrativa poate dura, conform legii, maxim 2 luni.

Dacă cererea este respinsă

În momentul în care o cerere de azil în faza administrativă primește o decizie negativă, solicitantul de azil, cu ajutorul ONG-urilor specializate în domeniu, poate ataca această decizie, adresându-se instanțelor judecătorești. Dacă în urma procesului judecătoresc, solicitantul de azil primește o decizie negativă, definitivă și irevocabilă, acesta este obligat ca în termen de 15 zile să părăsească teritoriul României.  In aceste 15 zile are câteva opțiuni: poate să aducă noi dovezi în sprijinul cererii sale de azil, solicitand astfel accesul la o nouă procedură de azil, poate să treacă ilegal granițele pentru a ajunge în alte țări ale UE, poate solicita tolerarea pe teritoriul României sau, după expirarea perioadei, poate fi returnat forțat în țara sa de origine. Persoanele ale căror cerere de azil a fost soluționată în procedură accelerată sau în procedură la frontieră și au primit răspuns negativ  trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată [iv] .

Dacă cererea este acceptată

Dacă cererea de azil este acceptată, înseamnă că persoana primește protecția statului român. Ea poate veni sub mai multe forme.

Statutul de refugiat oferă aceleași drepturi și obligații ca oricărui cetățean român. Refugiatul beneficiază și de un ajutor nerambursabil de 540/lună pentru 6 luni [v] , putând a fi prelungit cu încă 3 luni. În plus, este posibil să obțină o acoperire parţială a cheltuielilor de închiriere a unei locuinţe, pentru o perioadă de maxim 6 luni, cu condiția să participe în mod activ în cadrul programului de integrare organizat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Programul de integrare cuprinde acomodare culturală, consiliere psihologică, învăţare a limbii române și consiliere socială privind  accesul la drepturile pe care le au în România: dreptul la un loc de muncă, dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi socială, asigurări sociale, dreptul la educaţie.

Protecție subsidiară se acordă celor care nu îndeplinesc întocmai condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat, dacă există totuși motive temeinice să se creadă că vor fi expuși unui risc serios în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi aveau reşedinţa obişnuită [vi] . Persoanele care au primit protecție subsidiară se bucură, în fapt, de aceleași drepturi cu refugiații.

 

Condiții de primire

Pe durata procedurii de azil, solicitantul de azil poate solicita să locuiască în unul din cele 6 centre regionale de cazare (București, Șomcuta Mare, Rădăuți, Timișoara, Galați și Giurgiu). Ele au o capacitate totală de 920 de locuri. Acesta primește o alocație lunară de 108 RON/lună/persoană, din care  trebuie să iși acopere costurile cu hrana și îmbrăcămintea, și va beneficia de  asistență medicală doar în cazurile de urgență. Pe piața muncii  va avea acces la 1 an de la inițierea procedurii de azil.

În data de 14 octombrie 2015, Guvernul României a aprobat un proiect de lege ce are drept scop transpunerea Directivei 2013/33/UE în legislația națională. Această directivă vizează îmbunătățirea standardelor de primire ale solicitanților de azil pe întreg teritoriul comunitar. Astfel, s-ar mări alocația solicitanților de azil la 1.117 RON pe timp de vară și la 1.185 RON pentru sezonul rece. Se reglementează, de asemenea, posibilitatea ca în cazul depășirii capacității de cazare în centrele speciale pentru refugiați, solicitanții de azil să poată beneficia, în limita fondurilor, de o sumă de bani pentru a-și putea închiria un spațiu de locuit, pentru o perioadă de maxim 12 luni.

Un element de noutate este „măsura introducerii solicitanților de protecție internațională în spații închise special amenajate, măsură restrictivă ce se va institui de către un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă care în niciun caz nu poate depăşi 60 de zile. Aceasta este o măsură care se va adopta doar în următoarele situații: pentru verificarea identității declarate; pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecție internațională, care nu ar putea fi obținute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului; la solicitarea uneia din instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale din care rezultă că solicitantul de protecție internațională prezintă pericol pentru securitatea națională.” [vii]

Alte măsuri stipulate în proiectul de lege reglementează condițiile în care solicitanții de azil vor putea beneficia de examinări medicale sau de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, precum şi de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români [viii] .

În practică, multe dintre persoanele aparținând categoriilor vulnerabile nu au acces adecvat la asistență medicală: femeile însărcinate, sugarii, minorii și nici resurse financiare necesare pentru achiziționarea medicamentelor. Diverse ONG-uri, precum ARCA – Forumul Român pentru Refugiați și Migranți, Consiliul Național Român pentru Refugiați, Fundația ICAR sau Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați, lucrează pentru a acoperi aceste goluri și asigură asistența socială, materială și juridică pentru această categorie.

Totodată, solicitantul de azil primește un document temporar de identitate, care în faza administrativă are valabilitate câteva săptămâni, iar în faza judecătorească, poate avea valabilitate de câteva luni, fapt ce ridică probleme la accesul propriu-zis pe piața muncii.

Citiți mai multe despre condițiile și beneficiile acordate refugiaților în statele UE aici.

 

Despre refugiații din România

  • Majoritatea persoanelor care au solicitat azil în România în primele trei trimestre ale lui 2014 provin din Siria (40%), Afganistan (18%), Irak (14%) și Iran (4%) [ix] , cei mai mulți venind pe ruta Turcia-Grecia-Bulgaria-România.
  • În anul 2014, s-au înregistrat 1.545 de cereri de azil depuse în România, iar în primul trimestru al anului 2015 un număr de 335 cereri noi de azil [x] .
  • Rata de recunoaștere în România pentru anul 2014 a fost în jur de 40% (se aplică deciziilor în primă instanță, fără a lua în calcul deciziile în faza judecătorească) [xi] .
  • Persoanele care solicită azil în România sunt în mare măsură persoane tinere, cu vârste cuprinse între 18 și 34 ani, în primele trei trimestre ale lui 2014 acestea reprezentând 53,5% din totalul cererilor noi de azil înregistrate, urmate de persoanele cu vârste între 35 și 64 de ani (reprezentând 21,2%) și apoi de cele cu vârste între 1 și 13 ani, cu o cotă de 14,9%. Dintre persoanele care au depus cereri noi de azil în anul 2014, peste 75% sunt de sex masculin [xii] .
  • Datele UNHCR evidențiază ca există un număr de peste 2.000 de refugiați ce locuiesc pe teritoriul României. Aceste date rezultă dintr-o evaluare pe o  perioadă de 10 ani și includ  atât persoanele care au primit statutul de refugiat, cele care au primit protecție subsidiară, cât și  persoanele pe care UNHCR le consideră ca fiind refugiați, dar care nu au obținut acest statut. Un numar exact al refugiaților ce trăiesc pe teritoriul României este dificil de stabilit ca urmare a faptului  că mulți dintre aceștia aleg să plece în alte țări odată ce au obținut statutul de refugiat [xiii] .
  • Migrant Integration Policy Index, care măsoară politicile de integrare ale migranților în diverse țări din Europa și America, acordă României un scor de 45, situându-ne în grupul țărilor care sunt parțial favorabile integrării [xiv] .

 

Citește mai multe despre sistemul european de azil aici.

Citește despre războiul din Siria și originile crizei refugiaților.

 


[i] Legea 122/2006 privind azilul în România. Cap. IV. art. 23. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71808 (accesat 3 noiembrie 2015).

[ii] Legea 122/2006 privind azilul în România. Cap. V. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71808 (accesat 3 noiembrie 2015).

[iii] Inspectoratul general pentru Imigrări. „Categorii vulnerabile”. http://igi.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Categorii-vulnerabile/107

[iv] Legea 122/2006 privind azilul în România. Cap. III, secțiunea 1, art. 17 (1) a) http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71808 (accesat 21 octombrie 2015).

[v] În conformitate cu legea 122/2006, cuantum este raportat la indicatorul social de referinţă, în momentul de față se stabileşte la 1,08 ISR.

[vi] Legea 122/2006 privind azilul în România. Cap. IV. art. 26. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71808 (accesat 3 noiembrie 2015).

[vii] „Noi reglementări destinate străinilor care solicită azil autorităților române”. 2015. http://gov.ro/ro/stiri/noi-reglementari-destinate-strainilor-care-solicita-azil-autoritatilor-romane (accesat 21 octombrie 2015).

[viii] Ibid.

[ix] Bitoulas, Alexandros. “Asylum applicants and first instance decisions on asylum applications: 2014”. 2014.  http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-data-in-focus/-/KS-QA-15-003 (accesat 12 octombrie 2015).

[x] EUROSTAT newsrelease. 2015. http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/6887997/3-18062015-CP-EN.pdf/4457b050-26f9-4cf1-bf27-9ffb73ff8c7b (accesat 12 octombrie 2015).

[xi] Bitoulas, Alexandros. “Asylum applicants and first instance decisions on asylum applications: 2014”. 2014.  http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-data-in-focus/-/KS-QA-15-003 (accesat 12 octombrie 2015).

[xii] Ibid.

[xiii] “UNHCR subregional operations profile – Northern, Western, Central and Southern Europe”. 2015. http://www.unhcr.org/pages/49e48df96.html# (accesat 12 octombrie 2015).

[xiv] Migrant Integration Policy Index. 2015. http://www.mipex.eu/romania (accesat 16 octombrie 2015).