
Citește argumente pro si contra cotelor obligatorii de refugiați și participă la dezbaterea OpenPolitics privind poziția asumată de România față de această problemă.
Conflictul din Siria – mic istoric
- 2011: O dată cu izbucnirea de proteste împotriva regimului Assad în Siria, ca urmare a împușcării unor protestatari de către forțele de securitate siriene, situația devine în mod exponențial tensionată ducând la dislocarea a 7.000 de persoane care fug în Liban, Turcia și Iordania. În tot acest timp demonstrațiile de masă continuă și măsurile represive pe care le ia regimul Assad pentru a înăbuși revolta duc la organizarea și consolidarea opoziției împotriva regimului. Pe măsură ce conflictul evoluează, Irak devine țară de destinație pentru refugiații kurzi plecați din Siria, aceștia refugiindu-se în Kurdistanul irakian. În ciuda acordurilor de încetare a focului, violențele continuă. În septembrie 2011, după intensificarea violențelor, peste 11.000 oameni fug din țară în 24 de ore [i] .
- 2012: În decembrie 2012, opoziția formată este recunoscută de SUA, Marea Britanie, Franța, Turcia și statele din Golf ca reprezentând poporului sirian. Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Organizației Națiunilor Unite (UNHCR) și partenerii săi solicită ajutor din partea SUA de 1 miliard dolari pentru a sprijini refugiații sirieni care fug în Iordania, Irak, Liban, Turcia și Egipt. Peste 525.000 de refugiați au fugit din Siria de la începutul conflictului și până în decembrie 2012. La sfârșitul anului apar primele denunțuri referitoare la utilizarea de arme chimice de către regimul Assad, acestea vor continua însă până în prezent, ulterior fiind acuzate de astfel de practici și forțele opoziției [ii] .
- 2013: În martie 2013 numărul de refugiați sirieni înregistrați și asistați atinge 1 milion, conform datelor UNHCR. Mai multe atentate în Liban denotă că violențele din Siria se extind în regiune [iii] . În iulie 2013 UNHCR anunță o rată de 6.000 persoane ce părăsesc Siria zilnic, acesta fiind cel mai mare flux de refugiați după cel din Rwanda din anii ’90. Refugiații continuă să sosească în Irak, cu o medie de 20.000 de refugiați în câteva zile. Se organizează un plan de relocare a refugiaților, Germania urmând a prelua 5.000 de refugiați sirieni. La finalul lui 2013, Turcia construiește un gard la granița cu Siria, în timp ce 16 țări promit relocarea refugiaților sirieni [iv] . În tot acest timp numărul de refugiați sirieni care vine în Europa este în constantă creștere. În noiembrie 2013, Bulgaria construiște un gard la granița cu Turcia.
- 2014: La începutul anului 2014, lîngă orașele de la granița Libanului cu Siria, numărul refugiaților sirieni ajunge să fie mai mare decât cel al locuitorilor. În martie, UNICEF lansează un raport în care relevă faptul că 5,5 milioane de copii sirieni sunt afectați de conflict, 1,2 milioane dintre aceștia fiind refugiați [v] . În aprilie, Libanul anunță că a atins cifra de 1 milion de refugiați sirieni pe teritoriul său. În iunie, ca urmare a ofensivei Statului Islamic, care cucerește orașul irakian Mosul, 500.000 de irakieni părăsesc zona, refugiindu-se în Kurdistan. După ce gruparea Statul Islamic declară crearea unui califat în Siria și Irak, ONU anunță fuga a circa 1,2 milioane de irakieni. ISIS reușește să controleze mare parte din Siria, inclusiv principalele regiuni pretrolifere ale țării. Atacurile ISIS în Kurdistan produc un flux masiv de refugiați către Turcia. În octombrie 2014, mai multe agenții internaționale anunță că Iordania nu mai acceptă intrarea de refugiați sirieni pe teritoriul său. Ca urmare a incursiunilor ISIS în Kurdistan peste 400.000 de kurzi părăsesc Irakul [vi] .
Află mai multe despre istoricul războiului din Siria și expansiunea grupării Statului Islamic din infograficul video de mai jos.
Agravarea crizei refugiaților
După colapsul regimului Gaddhafi în Libia și stării de haos în care se regăsește în momentul de față țara, s-a deschis o rută până nu demult închisă pentru migranții din zona Orientului Mijlociu și Africa [vii] . În același timp, pentru prima dată, Turcia a devenit țara cu cei mai mulți refugiați din lume, găzduind 1.938.999 refugiați sirieni, fiind urmată îndeaproape de Liban cu 1.113.941 refugiați sirieni [viii] . Datorită poziției geografice, Turcia este prima țară de destinație a refugiaților din Siria, Irak și Iran. Din cauza suprapopulării taberelor de refugiați din Turcia, a deschiderii unor rute de migrație ce anterior erau închise și a închiderii programului Mare Nostrum, fluxurile de migranți care au venit în Europa au crescut semnificativ. Din decembrie 2014, numărul migranților atinge cote record, urmând a crește în mod constant în perioada următoare.
Conform sistemului Dublin, migrantul este obligat să ceară azil în prima țară membră a UE în care intră [ix] . Grecia și Italia, cu sisteme de azil slăbite, ca urmare a rolului de primă țară de azil pe care îl joacă și a numărului mare de refugiați pe care i-au primit în ultimii ani, nu au mai avut capacitatea de a procesa cererile noilor veniți. În consecință, în mai 2015 s-a propus relocarea a 40.000 de refugiați din cele doua țări. Numărul de refugiați care intrau în Uniunea Europeană prin Italia, Grecia și Ungaria a continuat să crească, iar în septembrie, s-a decis relocarea unui număr de 120.000 refugiați din cele 3 state. [x]
Aceaste relocări de urgență ale refugiaților din anumite state membre în alte state membre s-au făcut în baza articolului 78(3) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene care prevede: În cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de resortisanți din țări terțe, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta măsuri provizorii, în beneficiul statului sau al statelor membre în cauză. Acesta hotărăște după consultarea Parlamentului European [xi] .
În continuare, citește despre sistemul european de azil și problemele sale sau despre criteriile pentru acordarea azilului și drepturile refugiaților în România.
[i] Syrian Refugees A snapshot of the crisis – in the Middle East and Europe. 2012-2013. http://syrianrefugees.eu/?page_id=163 (accesat 28 octombrie 2015).
[ii] Syrian Refugees A snapshot of the crisis – in the Middle East and Europe. 2012-2013. http://syrianrefugees.eu/?page_id=163 (accesat 28 octombrie 2015).
[iii] Syrian Refugees A snapshot of the crisis – in the Middle East and Europe. 2012-2013. http://syrianrefugees.eu/?page_id=163 (accesat 28 octombrie 2015).
[iv] „Resettlement and Other Forms of Admission for Syrian Refugees” . 2015. http://www.unhcr.org/52b2febafc5.html (accesat 1 noiembrie 2015).
[v] “Under Siege. The devastating impact on children of three years of conflict in Syria”. UNICEF. 2014 http://www.unicef.org/publications/index_72815.html (accesat 28 octombrie 2015).
[vi] Syrian Refugees A snapshot of the crisis – in the Middle East and Europe. 2012-2013. http://syrianrefugees.eu/?page_id=163 (accesat 28 octombrie 2015).
[vii] Carr, Matthew. „How Libya kept migrants out of EU – at any cost”. The Week. 2011 http://www.theweek.co.uk/6515/how-libya-kept-migrants-out-of-eu-at-any-cost (accesat 28 octombrie 2015).
[viii] „Syria Crisis.” ECHO Factsheet. 2015. http://ec.europa.eu/echo/files/aid/countries/factsheets/syria_en.pdf (accesat 28 octombrie 2015).
[ix] “Regulamentul Dublin II”. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l33153&from=EN (accesat 28 octombrie 2015).
[x] “European solidarity: A Refugee Relocation System”. 2015. http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/european-agenda-migration/background-information/docs/2_eu_solidarity_a_refugee_relocation_system_en.pdf (accesat 28 octombrie 2015).
[xi] “Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (versiune consolidată)”. 2012. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012E/TXT&from=EN) (accesat 28 octombrie 2015).
No Comments