• Gábor Tóka , Raluca Toma

Pot numerele să ne spună dacă un partid practică frauda electorală?

Aproape 10% dintre cei care au ieșit la vot în România la recentele alegeri prezidențiale – un procent semnificativ – au mers la altă secție decât cea de care aparțin și au figurat, astfel, pe „listele suplimentare” [1] .

Votul pe listele suplimentare se întâmplă nu doar în zone urbane sau orașe universitare, ci și în locuri unde nu pare să existe nicio explicație pentru numere mari de vizitatori. Amploarea și diversitatea geografică a acestui fenomen stârnește suspiciuni și frauda electorală a făcut subiectul multor știri și speculații, atât cu ocazia acestor alegeri, cât și la scrutinurile precedente.

În primul rând, suspiciunile au fost menționate în numeroase relatări din presă și din partea cetățenilor când s-a invocat posibilitatea „turismului electoral” — practica de a vota în mod repetat, la mai multe secții. Prevenirea, detectarea și sancționarea fraudei  sunt, desigur, responsabilitatea autorităților. Iar ideea că frauda electorală s-ar produce fără să fie sesizată și ar putea chiar influența rezultatele alegerilor sugerează că acestea nu își fac treaba.

Pot analiștii și cercetătorii contribui la elucidarea acestei probleme?

Unii au încercat deja să folosească statisticile electorale pentru a semnala ceea ce ei consideră semne „evidente” de fraudă masivă. Dar datele disponibile pot conduce ușor la interpretări și concluzii pripite, în vâltoarea campaniei sau chiar imediat după alegeri. Astfel, nu ne putem baza pe dovezi anecdotice ori eșantioane selectate arbitrar pentru a demonstra cât de frecventă este frauda sau care partid practică mai mult turismul electoral.

Cu aceste aspecte în minte, ne-am propus să investigăm răspunsurile la următoarele întrebări:

  • Înarmați cu toate datele publice și diverse unelte statistice, putem identifica tipare suspecte în ceea ce privește voturile suplimentare, care să nu poată fi explicate în mod plauzibil decât prin turismul electoral?
  • Dacă da, unde, și care tabără politică beneficiază mai mult de pe urma voturilor suspecte de pe listele suplimentare?

Prima parte a investigației noastre stabilește ceea ce știm și ce nu știm despre votanții pe listele suplimentare. Începem cu două teste simple pentru a vedea dacă există vreo relație dubioasă între prezența la vot și câte voturi au obținut principalii candidați.

În partea a doua, insistăm un pic mai mult pe statisticile electorale pentru a vedea cum și-au schimbat votanții comportamentul de la primul tur la al doilea și dacă numărul semnificativ de persoane care au votat pe liste suplimentare a avut un impact important asupra rezultatelor finale.

În partea a treia, ne uităm la câteva secții de votare care au avut rezultate neobișnuite, conform analizelor noastre. Unul din aceste locuri este Colonești, probabil cea mai notorie secție electorală din România.

În partea a patra, facem un mic exercițiu demonstrativ, care arată cum datele pot mărturisi aproape orice dacă le presezi suficient.

Dacă preferați să săriți peste toate astea și să treceți direct la principalele rezultate, le găsiți în secțiunea finală, alături de niște sugestii pentru prevenirea fraudei.

Citește și Partea I. Descifrarea votului pe listele suplimentare. Suspiciuni versus fapte

Citește și Partea II. O analiză mai fină a votului. Au făcut listele suplimentare diferența?

Citește și Partea III. Rezultate suprinzătoare. Indicii reale sau piste false?

Citește și Partea IV. Bonus: Spune-mi ce vrei să dovedești și îți spun la ce să te uiți

Citește și Concluzii. Turismul electoral, de la suspiciune la prevenție


[1]

Toți cetățenii români sunt arondați la o secție de votare în funcție de adresa din buletinul de identitate. Ei pot vota acolo sau la orice altă secție, cu condiția să nu fie în aceeași localitate ca cea care figurează în buletin. Când un votant se prezintă la o secție unde nu este arondat, în loc să semneze „lista permanentă”, cu persoanele înregistrate acolo, semnează o listă „suplimentară” sau „temporară”. Autoritatea electorală colectează date despre câți votanți sunt pe ambele liste la fiecare secție, dar nu există o numărătoare separată a voturilor de pe cele două liste, căci toate sunt puse în aceeași urnă.