Am început această investigație cu două întrebări principale:
- Se poate vedea ceva aparent anormal legat de voturile pe listele suplimentare în alegerile din 2014 – ceva ce ar reprezenta un indiciu de turism electoral?
- Susțin datele ideea că unul din principalii candidați a beneficiat masiv de pe urma votului pe listele suplimentare, prin intermediul fraudei?
Primele căutări nu au identificat niciun tipar suspect.
Recapitulare:
- În primul tur, Ponta nu s-a descurcat nici mai bine, nici mai rău, în secțiile cu o proporție mai mare de voturi pe listele suplimentare. În al doilea tur, a performat ceva mai slab în astfel de secții, în ansamblul țării.
- Iohannis, în schimb, a avut scoruri mai bune în secțiile cu o proporție mai mare de votanți pe listele temporare – în ambele tururi.
- Totuși, acesta nu este un semn evident de fraudă sau de lipsă a fraudei. Deocamdată n-am găsit nicio probă care să susțină ipoteza că alegătorii de pe listele suplimentare se comportă diferit față de cei de pe listele permanente.
Există o metodă mai bună de a privi aceste lucruri, însă: una multi-dimensională. Plecând de la ultimul test, unde ne-am uitat la evoluția votului de la primul tur la al doilea, putem investiga problema mai departe printr-o regresie multivariată bazată pe prezența la vot și performanțele candidaților în cele două tururi.
Pentru acest model statistic, folosim numărul de voturi obținut de Iohannis sau Ponta în turul al doilea ca variabilă dependentă (adică rezultatul care se schimbă în funcție de diferiți factori). Schimbările la nivelul prezenței pe lista suplimentară și pe lista permanentă vor fi separate în două variabile independente (adică factorii al căror impact este măsurat de modelul statistic). Asta ne va permite să distingem mai bine care este contribuția lor. Alte variabile independente vor fi reprezentate de numărul de voturi pentru candidații care au participat la primul tur – nu doar Iohannis și Ponta, ci și oameni precum Monica Macovei, Elena Udrea, Călin Popescu-Tăriceanu ș.a. Construim, așadar, un model aditiv, care prevede voturile din turul doi în fiecare din cele 18.553 de secții de votare, în funcție de câte voturi au primit toți candidații cu două săptămâni înainte.
Introducând acest set de variabile independente, ar trebui să vedem cât de mult a contribuit fiecare la rezultatele din turul doi. Ne va interesa în mod deosebit efectul prezenței pe listele suplimentare.
Votul pentru Iohannis
Rezultatele primei regresii, a cărei variabilă dependentă este votul pentru Iohannis în turul doi, sunt ilustrate în figura următoare. Axa verticală reprezintă numărul de voturi pentru Iohannis în ficare secție pe 16 noiembrie. Axa orizontală arată efectul variabilelor independente.
Luate împreună, aceste variabile au o putere predictivă destul de mare privind rezultatele finalei, așa cum o demonstrează concentrarea de puncte de-a lungul diagonalei.
Deși modelul este simplificat în mod deliberat, în sensul că presupune că voturile din turul întâi se transformă în voturi în turul doi în exact același fel peste tot în țară, el totuși explică 98% din variația dintre secțiile de votare.
Impactul evoluției prezenței la vot pe listele suplimentare este destul de mare. În același timp, foarte mare este și efectul oricărei schimbări în prezența pe listele permanente. Modelul estimează că, pentru fiecare 100 de persoane în plus pe listele suplimentare în turul doi – adică persoane care nu au votat pe lista suplimentară în turul unu – 78 dintre ele au votat cu Iohannis. Pentru fiecare 100 de persoane care au votat pe lista suplimentară în turul unu, dar nu și în turul doi, Iohannis a pierdut 78 de voturi. Aceeași logică se aplică și la lista permanentă: 100 de persoane în plus pe 16 noiembrie, 73 de voturi în plus pentru Iohannis; 100 de persoane în minus, 73 de voturi pierdute de acesta.
Cât despre celelalte variabile, modelul statistic estimează că, într-o secție tipică, toți votanții Iohannis, Udrea și Macovei din primul tur au votat cu Iohannis în turul al doilea. În schimb, doar aproximativ 22% dintre cei care l-au preferat pe Tăriceanu pe 2 noiembrie au optat pentru Iohannis în finală. Celelalte estimări se găsesc în tabelul 1 și în figura de mai sus. Toate sunt compatibile cu așteptările noastre legate de comportamentul de vot și cu rezultatele exit poll-urilor[fnc id=1 href=”” /].
Tabel 1: Modelul statistic corespondent Figurii 8
S-ar putea să fi observat câteva nume de județe în figura precedentă. Acestea scot în evidență câteva „excepții” – locuri care nu s-au potrivit prea bine cu modelul statistic. Vom aborda posibila lor semnificație în secțiunea următoare. Mai întâi, însă, să trecem la regresia pentru votul lui Victor Ponta.
Votul pentru Ponta
Și acest model reușește o predicție bună pentru rezultatele votului în turul doi.
În ceea ce privește prezența pe listele permanente și suplimentare, efectul ei e mult mai mic decât în cazul lui Iohannis. Modelul estimează că din fiecare 100 de persoane în plus pe lista suplimentară, 25 au optat pentru Ponta. Pentru fiecare 100 de persoane care nu au venit la vot în turul doi, Ponta a pierdut 25 de voturi. Diferența între efectul schimbării prezenței pe lista suplimentară și impactul schimbării prezenței pe lista permanentă nu este semnificativă.
În concluzie, modelul indică faptul că aproximativ 70% dintre cei care au votat Tăriceanu în primul tur l-au susținut pe Ponta în turul doi. Niciunul dintre cei care au votat cu Macovei sau Udrea nu a optat pentru Ponta în turul al doilea, conform estimării noastre.
Tabelul doi conține toate variabilele introduse în modelul statistic și coeficienții ce le corespund.
Tabel 2: Modelul statistic corespondent Figurii 9
Înainte de a trece la problema „excepțiilor”, să evaluăm ce contribuție are această regresie la investigația noastră. După sondajele pre-electorale și din ziua votului, știam deja că majoritatea, dacă nu chiar totalitatea, votanților Macovei se vor duce către Iohannis. Ne-am fi așteptat, de asemenea, ca o mare parte dintre alegătorii lui Tăriceanu să opteze pentru Ponta. Confirmarea așteptărilor existente deja e valabilă și pentru voturile celorlalți candidați eliminați în primul tur. Dar am aflat ceva nou despre votul pe listele suplimentare?
Conform modelului nostru, orice schimbare a prezenței la vot, fie că s-a produs pe lista suplimentară sau pe cea permanentă, a avut un impact mult mai mare asupra lui Iohannis decât asupra lui Ponta. Foarte important este, însă, că din perspectiva voturilor câștigate de fiecare candidat, nu a fost practic nicio diferență între impactul listei permanente și impactul listei suplimentare.
Cum ar fi arătat o situație suspectă? Dacă am fi găsit indicii că noii votanți de pe lista suplimentară s-au împărțit între Ponta și Iohannis foarte diferit față de cum s-au împărțit cei de pe lista permanentă, atunci asta ar fi putut ridica niște semne de întrebare. Acest lucru, odată cu suspiciunile cum că frauda ar fi mult mai frecventă în rândul alegătorilor de pe listele suplimentare, ar fi însemnat că există o posibilitate ca unul dintre candidați să fi câștigat mai mult de pe urma fenomenelor atipice. Dar ceea ce vedem acum este că și dacă toate voturile pe lista suplimentară au fost frauduloase, felul cum s-au împărțit între Ponta și Iohannis este aproape la fel ca modul în care s-au împărțit alegătorii de pe lista permanentă.
Diferența estimată între voturile de pe cele două liste este de 5 procente în modelul pentru votul lui Iohannis și 1 procent în modelul pentru Ponta. Cum cele două cifre ar trebui, în realitate, să se potrivească, noi suspectăm că e posibil ca Ponta să fi obținut de fapt cam 3 procente mai mult de pe lista suplimentară decât de pe lista permanentă, iar Iohannis aproximativ 3 procente în minus de pe lista temporară decât de pe cea permanentă. O diferență atât de mică ar putea fi dată de oricare din posibilele aspecte, necunoscute până acum, care ar putea face profilul social și politic al votantului pe lista supilmentară puțin diferit de cel al votantului pe lista permanentă.
Cu alte cuvinte, din nou, nu există nicio dovadă că votul pe listele suplimentare ar fi diferit de cel pe listele permanente. Conform rezultatelor noastre bazate pe datele din toate secțiile, în turul al doilea ambele grupuri de votanți s-au împărțit aproximativ la fel între Ponta și Iohannis.
Citește și Misterul voturilor pe listele suplimentare: mituri, realități și 4 experimente
Citește și Partea I. Descifrarea votului pe listele suplimentare. Suspiciuni versus fapte
Citește și Partea III. Rezultate suprinzătoare. Indicii reale sau piste false?
Citește și Partea IV. Bonus: Spune-mi ce vrei să dovedești și îți spun la ce să te uiți
Citește și Concluzii. Turismul electoral, de la suspiciune la prevenție
[fn id=1]S-ar putea să vă întrebați două lucruri: (1) de ce am pus la un loc unii dintre candidați, ex. Funar și Tudor; (2) de ce unii coeficienți sunt fix 0 sau 1, în vreme ce nu avem niciun coeficient negativ sau mai mare decât 1. Motivul pentru (1) este că nu am văzut mare motiv să distingem între uni din candidați, iar punerea lor la un loc a simplificat prezentarea. Motivul pentru (2) este că am limitat estimările modelului în așa fel încât nicio valoare nu poate să fie mai mare decât 1 sau mai mică decât 0. Fără aceste constrângeri, modelul ar fi sugerat, de exemplu, că un candidat din turul doi și-a păstrat mai mult de 100% din voturile din turul unu. Asta este, evident, imposibil, dar reflectă probabil faptul că în zonele unde un candidat este foarte puternic, acesta a câștigat mai multe din voturile celorlalți candidați decât ar estima modelul nostru, care surprinde imaginea în toată țara. Așa cum vom vedea mai încolo, aceste estimări artificiale sunt totuși utile pentru identificarea unor secții unde se întâmplă ceva „ieșit de comun” cu voturile pe lista suplimentară, ceva ce ar putea merita un control mai minuțios.[/fn]
Leave a Comment