• Raluca Toma

 

Conform unui raport publicat recent, numărul tinerilor care încă locuiesc împreună cu părinții este în creștere la nivel european. Raportul este elaborat de către agenția europeană Eurofound* si se bazeaza pe un sondaj reprezentativ al tinerilor din statele membre UE cu varste intre 18-29.

La nivelul Uniunii Europene, proporția tinerilor care locuiesc cu părinții a crescut cu 4% în perioada 2007-2011, până la valoarea de 48%.

O hartă interactivă de la The Guardian arată schimbările în timp, care sunt interpretate în principiu ca legate de criza economică, dar efectele evoluției economice depind și de nivelul inițial de dependență a tinerilor de familie.

În aceeași perioadă, în România, numărul tinerilor care locuiesc cu familia a scăzut de la 60% la 55%, o cifră totuși peste media europeană și peste cea din Lituania, una din țările cu cea mai mare creștere procentuală. Ungaria este cazul cel mai extrem, unde apare aproape o dublare a numărului celor care locuiesc cu părinții: o creștere de la 40% – sub media europeană – la 76%. Aceste date ilustrează în primul rând capacitatea tinerilor de a trăi independent de părinți, dar sunt și o reflexie a ratei șomajului și a altor forme de penurie.

Într-un alt studiu elaborat de Institute of International and European Affairs, șomajul este o problemă mult mai acută în rândul tinerilor decât în rândul adulților. Deși deloc neglijabilă, rata șomajului pentru tinerii români – 23,6% în ultima parte a anului 2013 – este apropiată de media UE și considerabil mai mică decât în țări precum Grecia sau Spania, unde peste jumătate din tineri sunt șomeri. Totuși, România, alături de Italia, Bulgaria, Irlanda și Marea Britanie, are un număr mare de tineri (17%) care nu sunt nici angajați, nici integrați într-un program educațional sau de training. Situația din România este mai serioasă decât poate părea din aceste cifre pentru că este necesar să ținem seama și de nivelul scăzut de ocupare a adulților din România.

Alte date relevante din raportul Eurofound:

  • Aproximativ 28% din tinerii români au declarat că nu își permit să își încălzească bine căminul, să cumpere carne sau pește cel puțin o data la două zile sau să își cumpere haine noi (nu second hand).
  • Conform tinerilor români, accesul la servicii medicale, un alt aspect important al calității vieții, este îngreunat nu numai de timpii lungi de așteptare (nominalizați de 56% din respondenți) ci și de costurile serviciilor, menționate ca fiind o problemă de către 46% din cei chestionați.
  • Deși studiul nu arată lanțul cauzal, se poate observa că deteriorarea calității vieții merge în paralel cu o scădere a încrederii în instituțiile statului, prezentă în toată Europa pe perioada crizei economice.
  • În România, tinerii și-au evaluat încrederea în guvern cu mai puțin de 3 pe scala de la 0 la 10 în anul 2011, comparat cu puțin peste 4 în 2007.
  • Încrederea tinerilor români în semenii lor a scăzut mai mult decât în alte țări în același interval, de la 6 la 5 pe o scala de la 0 la 10.
  • La nivelul Uniunii Europene, o proporție mai mare de bărbați decât de femei din grupul de vârstă 18-29 locuiește cu părinții.

*Raportul este elaborat de către agenția europeană Eurofound (Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă) și se bazează pe date despre calitatea vieții colectate prin intermediul unui sondaj reprezentativ al tinerilor din statele membre UE (vărsta 18-29) aplicat în anii 2003, 2007 și 2011.