• Raluca Toma

La alegerile prezidențiale americane 2020, miza cu consecințe importante pentru democrație nu este doar cine va câștiga, ci și cine va putea vota și cât va conta fiecare vot. În acest punct al cursei, întreaga lume așteaptă să vadă dacă Donald Trump mai poate câștiga un mandat și cât timp va dura până aflăm învingătorul. 

Însă câteva lucruri ce țin de context ar putea face diferența în acest an și scoate în evidență slăbiciunile sistemului de legi și proceduri pe baza cărora se organizează alegerile prezidențiale americane 2020: pandemia și tacticile agresive ale Partidului Republican. Acesta a  adoptat o strategie lipsită de scrupule, căutând să reducă avantajul Partidului Democrat prin suprimarea accesului la vot. Diferențele de resurse și reglementare între diferite state și prevederi prea slabe de protecție a dreptului la vot vor duce la inegalitate în accesul la vot: unii americani vor putea să exprime un vot care să fie numărat, iar alții nu.

Iată 4 întrebări și răspunsuri legate de votul la alegerile prezidențiale americane 2020:

 

1. Va putea vota toată lumea care vrea să voteze?

Cel mai probabil nu toată lumea care va face un efort să voteze va reuși. Vom ști mai multe despre dimensiunea fenomenului după ziua alegerilor, dar e deja clar că sunt probleme de organizare și a votului la secție și a celuii prin corespondență. 

Din mai multe motive, chiar și într-un an obișnuit, mulți americani care-și doresc să voteze întâmpină dificultăți. Câteva exemple: 

  • este necesară înregistrarea pe listele electorale, 
  • în unele state este nevoie de un act de identitate pe care sute de mii de oameni nu îl posedă, 
  • ziua alegerilor este o zi de lucru și nu toate statele permit votul în zilele premergătoare, 
  • unii oameni și-au pierdut drepturile electorale din cauza unor condamnări, drepturi care nu sunt neapărat recâștigate automat la ispășirea pedepsei (mai multe despre reglementări care suprimă accesul la vot în acest video din 2016 produs de Last Week Tonight).

În 2020, votul la secție implică provocări în plus. Din cauza pandemiei, trebuie luate măsuri de siguranță care pot încetini votul. În unele locuri e redus numărul de secții sau sunt disponibile mai puține resurse umane. În plus, electoratul este mai mobilizat decât de obicei, fiind deja înregistrate 90 milioane de voturi (echivalentul a 65% din voturile exprimate în 2016). Deja au fost cozi lungi la puncte de vot deschise timpuriu și riscul există și pentru  ziua alegerilor.

Peste 50 de milioane de americani au votat cu succes prin corespondență până acum. Dar și aici sunt probleme logistice care au afectat un număr semnificativ de cetățeni. Ca reacție la pandemie, multe state au modificat reglementările privind votul prin corespondență, lărgind aria de scenarii în care cetățenii pot opta pentru această variantă sau chiar făcând această variantă metoda principală de vot, mersul la secție fiind permis doar în anumite cazuri excepționale. Dar așa cum am explicat și în ediția de iulie a newsletter-ului OpenPolitics, nu toate statele au aceleași resurse și același nivel de experiență în organizarea votului prin corespondență. Reglementările privind votul prin poștă și resursele logistice (inclusiv de numărare a voturilor) diferă de la stat la stat.

În plus, numărul record de buletine trimise prin poștă a pus presiune pe Serviciul Poștal (USPS), care oricum se află într-un moment dificil. Vara aceasta, administrația Trump a numit un nou om la șefia USPS, care a decis în iulie să implementeze măsuri de reducere a costurilor, precum interzicerea orelor suplimentare, și încă de atunci au început să apară probleme cu serviciile de livrare a  poștei. Astfel, nu se știe exact cât de gravă e situația livrării buletinelor de vot, însă se estimează că în funcție de regiune, între 89% și 97% din buletinele de vot au fost livrate la timp. 

Toți acești factori enumerați mai sus subminează accesul la vot. Nu toți americanii vor fi afectați în mod egal de problemele astea. Unii – în special cei cu mai puține resurse sau cu o sănătate mai șubredă – întâmpină obstacole mai mari la vot decât alții, un lucru grav în sine. În plus, condițiile acestea inegale ar putea afecta rezultatul electoral, pentru că suporterii unuia din partide sunt mai vulnerabili din anumite puncte de vedere decât suporterii celuilalt partid.

🔎 Vezi mai multe despre problemele cu accesul la vot în proiectul Electionland, condus de ProPublica în colaborare cu mai multe publicații.

 

2. Vor fi numărate toate voturile?

O altă problemă de egalitate a accesului la vot este legată de numărarea voturilor. În alți ani – cum ar fi la alegerile Bush versus Gore din 2000 – au fost probleme legate de designul defectuos al buletinelor de vot și erori la numătoarea voturilor. De data aceasta, cel mai mare risc este probabil acela ca multe voturi prin corespondență să nu ajungă la termen la destinație, din motive independente de voința și eforturile votanților – cum ar fi sistemul poștal depășit de situație. 

Mai mult,  Partidul Republican încearcă să suprime votul prin corespondență, pentru că cei care optează pentru această modalitate de vot tind să-l prefere pe Biden. O tactică aplicată este urmărirea unor modificări legislative și intentarea de procese în instanță pentru a exclude de la socoteală voturile prin corespondență care ajung cu întârziere la destinație, chiar dacă ele au fost trimise la timp de cetățeni și au întârziat cu câteva zile sau ore din alte motive. O altă tactică este urmărirea unor termene cât mai scurte pentru oprirea numărătorii voturilor – indiferent dacă toate buletinele au fost numărate sau nu. 

Unele cazuri au ajuns deja la Curtea Supremă a SUA, iar altele ar putea ajunge inclusiv după alegeri. Însă chiar dacă toate cazurile ajung la aceeași instanță supremă, asta nu înseamnă că toate primesc aceeași soluție și așadar că toate voturile sunt supuse acelorași reguli. Așa cum am explicat mai sus, reglementările deja existente diferă de la stat la stat, iar judecătorii țin cont și de acestea și de precedentele locale (atâta timp cât consideră că nu încalcă Constituția). Spre exemplu, conform unei decizii recente, voturile din Wisconsin nu vor fi numărate decât dacă sosesc înainte de ora 20:00 în ziua alegerilor. Pentru Carolina de Nord, Curtea Supremă a decis recent că voturile vor fi numărate dacă ajung până la 9 zile după ziua alegerilor. În Pennsylvania, deocamdată regula este că buletinele vor mai fi primite pentru încă 3 zile după alegeri, dar acest lucru se mai poate încă schimba, căci Curtea Supremă a decis să se pronunțe după alegeri pe acest subiect.

🔎 Ascultă Fiasco, un serial audio care reconstituie alegerile Bush versus Gore din 2000, ilustrând cauzele care au dus la un rezultat controversat.


Ce zic experții despre rezultatul probabil al alegerilor? Citește un ghid al modelelor ce fac previziuni bazate pe sondaje.


 

3. Când vom ști cine e președintele ales?

Ar putea dura câteva zile până să avem un rezultat în care să avem un grad ridicat de încredere.

Pentru a câștiga președinția e nevoie să câștigi o majoritate din cele 538 de voturi ale membrilor Colegiului Electoral (numiți și electori). Ele sunt distribuite între cele 50 de state și Districtul Columbia și în aproape toate statele, câștigătorului „votului popular” îi revin toate voturile Colegiului Electoral acordate în acel stat. Pentru a învinge în cursa pentru 270 electori, trebuie să pui cap la cap o combinație de state. Este posibil să câștigi alegerile fără să iei votul majorității la nivel național, cum s-a întâmplat și în  2000 și 2016.

În majoritatea alegerilor prezidențiale americane, sunt state în care cursa este strânsă și care au un impact sporit asupra competiției electorale – chiar dacă unele din ele sunt state relativ mici. Anul acesta cursele cele mai interesante de urmărit sunt în: Pennsylvania, Wisconsin, Michigan, Ohio, Iowa, Arizona, Texas, Georgia, Carolina de Nord și Florida. Unele din aceste state au un număr important de electori, iar altele nu. De exemplu Florida are 29 iar Texas 38, dar Iowa are doar 6. În unele din aceste state, vor fi mai multe voturi de numărat, în special voturi prin corespondență, ceea ce ar putea prelungi procesul, mai ales dacă se vor număra și voturi care sosesc timp de câteva zile după 3 noiembrie, ziua scrutinului. 

Cât de repede vom ști cine a câștigat va depinde de rezultatele din câteva state, pe care le-am menționat mai sus. Potrivit FiveThirtyEight, dacă Trump câștigă Florida sau Arizona, de exemplu, va trebui probabil să mai așteptăm câteva zile pentru a vedea deznodământul curselor din Pennsylvania, Michigan și Wisconsin înainte de a fi siguri cine a câștigat. Acestea sunt state care nu procesează atât de multe voturi prin poștă de obicei și care nici nu încep să le numere înainte de ziua alegerilor. Momentan Biden este favoritul și în Florida și în Arizona, dar cursele sunt relativ apropiate în ambele state. 

Există și scenariul în care unele curse cheie sunt atât de apropiate încât va fi nevoie să fie renumărate voturi, dar având în vedere cum arată sondajele, un asemenea scenariu are o probabilitate redusă.

🔎 Vezi un infografic de la New York Times care arată când vom ști rezultatele din fiecare stat american.

 

4. Cum arată șansele lui Trump la încă un mandat?

Momentan, șansele ca Trump să mai câștige un mandat sunt mai mici decât șansele lui de victorie din 2016. 

Modelul predictiv al FiveThirtyEight, spre exemplu, care se bazează nu  doar pe sondaje ci și pe alți factori care influențează alegerile (cum ar fi mersul economiei), îi dă lui Trump șanse de 10% în acest moment. Asta înseamnă că dacă am repeta alegerile de 100 de ori în aceleași condiții, în 10 din cazuri Trump ar câștiga iar în celelalte 90 Biden ar lua președinția.

La nivel național, diferența între Joe  Biden și Donald Trump e mai mare decât cea dintre Hillary Clinton și Trump în 2016. În plus, anul acesta au fost mai puțini votanți indeciși, un alt factor care reduce șansele unor surprize. Mai important, în cele mai multe din statele unde cursa între Trump și Biden e considerată competitivă, Biden este favoritul și diferența între el și Trump este mai mare decât marginea de eroare a sondajelor. Dacă Trump câștigă, asta va fi însemnat că sondajele în state cheie au avut erori sistematice – subestimând în mod sistematic susținerea pentru Trump – care au depășit nu doar marja de eroare tipică ci și dimensiunea erorilor din 2016

Pentru a mai câștiga un mandat, Trump ar trebui să ia un număr considerabil din statele ale căror rezultate nu sunt complet previzibile.  Dintre acestea, două state interesant de urmărit vor fi Texas și Florida, care înclină către Trump respectiv Biden momentan. Președintele e favorit în Texas – stat pe care dacă îl pierde, va fi un semn că are o seară foarte proastă și că alegerile sunt ca și pierdute. Dar chiar și cu cei 38 de electori din Texas, Trump are nevoie să colecteze mai multe state din sudul SUA pentru a ajunge la 270. Dacă Trump ia Texas și pierde Florida devine greu de imaginat cum ar mai putea ajunge la numărul necesar de electori. Iar Biden este candidatul cu șansele mai mari în Florida (deși în sondaje avansul lui e aproape de marginea de eroare). Desigur, nici cu Florida și Texas în buzunar, președintele în funcție nu poate sta liniștit, pentru că mai are nevoie să câștige alte state, cum ar fi Arizona, Georgia și Carolina de Nord, plus niște state din „centura de rugină” (rust belt) precum Pennsylvania și Ohio. Statele competitive din centura de rugină și Vestul Mijlociu – Pennsylvania, Ohio, Michigan, Iowa, Wisconsin – nu îi garantează lui Trump victoria dacă acesta nu ia statele mai sus menționate. Însă dacă Trump are o seară foarte bună în Pennsylvania sau Ohio – state care par totuși să încline către Biden – asta ar putea fi un semnal că șansele lui Trump au fost subestimate și că acesta va lua mai multe state competitive.

🔎 Vezi un infografic despre statele unde cursa e mai apropiată și posibile scenarii electorale (New York Times).

🔎 Vezi modelul predictiv FiveThirtyEight și urmărește cum se modifică predicțiile în funcție de rezultatul din anumite state.