• Gábor Tóka , Raluca Toma

Update 16 august: Alegerile prezidențiale din Belarus s-au încheiat acum o săptămână. La sfârșitul acestei săptămâni marcate de manifestații și o represiune brutală a protestelor, apar semne că autoritățile vor renunța la violență și ar putea fi făcute concesii importante către opoziția la Lukașenko.

Anunțarea rezultatelor oficiale (80% voturi pentru președintele Lukașenko, 10% pentru Tihanovskaia) a fost urmată de proteste, la care forțele de ordine au răspuns imediat cu violență. În decursul mai multor zile, autoritățile au arestat mii de persoane. Au fost documentate numeroase cazuri în care forțele de ordine au bătut protestatari și manifestanți. S-au înregistrat sute de răniți și cel puțin două decese. În cel puțin un caz s-a tras chiar cu arme de foc asupra manifestanților. Abordarea aceasta nu a descurajat, însă, protestele, care au continuat și au fost dublate pe alocuri și de greve sau amenințări cu greva din partea muncitorilor, crescând presiunea internă asupra regimului Lukașenko.

La aceste presiuni interne s-au adăugat și presiuni externe. Consiliul de miniștri de externe din UE a agreat vineri (14 august) adoptarea de sancțiuni împotriva oficialilor implicați în represiunea protestelor și falsificarea rezultatelor alegerilor. Lukașenko a declarat că a primit asigurări privind sprijinul Rusiei în cazul unui atac din afară, dar din declarațiile sale și din felul cum media ruse acoperă criza nu reiese că evenimentele din Belarus ar fi privite ca un atac extern de către Kremlin. (Citește aici o analiză despre ce s-ar putea întâmpla în continuare).

Autoritățile au început să elibereze protestatarii deținuți, iar manifestațiile care au avut loc în ultimele câteva zile s-au derulat fără intervenția violentă a forțelor de ordine.

Un alt semnal că situația se schimbă în favoarea opoziției: contra-candidata lui Lukașenko la alegerile prezidențiale, Svetlana Tihanovskaia, a transmis vineri (14 august) un mesaj încurajând cetățenii să continue să iasă în stradă. După ce a fost deținută timp de mai multe ore de autorități în lunea ce a urmat alegerilor, Tihanovskaia a plecat în Lituania, și într-un mesaj video publicat marți – înregistrat aparent înainte de a părăsi țara și posibil sub presiune – a citit un mesaj pregătit în care îndemna cetățenii să nu iasă în stradă și să nu se opună forțelor de ordine. Un membru al campaniei a indicat faptul că plecarea lui Tihanovskaia din țară a fost o condiție impusă pentru eliberarea din arest a șefei sale de campanie. Dintre aliatele lui Tihanovskaia, Veronika Tsepkalo – soția unui politician de opoziție – a părăsit și ea țara, urmându-și soțul în Ucraina), iar Maria Kolesnikova – fosta șefă de campanie a unui alt politician – este încă în Belarus și participă la proteste.

Duminica aceasta (16 august) au fost planificate două mari manifestații – un protest masiv anti-Lukașenko și o contra-manifestație organizată de autorități pentru a demonstra că Lukașenko încă  mai are sprijin. Cu toate că autoritățile au transportat angajați de la stat din toată țara pentru a servi drept manifestanți, mult mai multe persoane au fost prezente la protestul opoziției.

Câteva sugestii pentru urmărirea și înțelegerea evoluțiilor:

 

Update 9 august: Astăzi este ultima zi a alegerilor. În ultimele zile, autoritățile au anulat toate evenimentele publice unde se așteptau ca membrii opoziției să se reunească, inclusiv concerte și un meci de fotbal. Au fost arestați unii membri din echipa de campanie a Svetlanei Tihanovskaia, principalul contra-candidat al președintelui Lukașenko, iar Tihanovskaia însăși s-a ascuns pentru a evita arestarea (astăzi a ieșit în public pentru a vota). Piețele publice în apropierea instituțiilor publice au fost blocate iar intrările în capitală sunt păzite de vehicule blindate. De azi dimineață, în cea mai mare parte a țării nu funcționează mai multe site-uri și rețele sociale (precum Facebook și Whatsapp).

Conform cifrelor oficiale, între marți și sâmbătă au votat 42% din cetățenii eligibili. Dar ca și rezultatele oficiale ale alegerilor, aceste cifre reflectă mai mult felul cum și-ar dori cei de la putere să arate realitatea decât realitatea însăși: numărătoarea paralelă a opoziției indică faptul că prezența reală ar fi cam la jumătate față de cea raportată de autorități. Asta ar însemna că a funcționat apelul lor la boicot, mai ales pentru zilele de marți-sâmbătă – când observatorii independenți nu au avut aproape deloc acces la procesul de vot – în ciuda presiunilor făcute asupra angajaților de către companii, municipalități și instituții centrale pentru a-i convinge să meargă la vot înainte de duminică.


 

6 august

Alegerile prezidențiale din Belarus: câteva explicații

Alegerile prezidențiale din Belarus au început marți (4 august) și se vor încheia duminică (9 august). În contextul epidemiei, votul a fost extins pe mai multe zile. Va fi cel mai interesant scrutin din această țară din ultimii 25 de ani. Cel care ocupă funcția din 1994 încoace, Alexander Lukașenko, se confruntă de data aceasta cu o echipă de femei, după ce a blocat într-un fel sau altul pe rivalii de sex masculin pe care i-a considerat mai periculoși. Bărbații vor trebui să urmărească din închisoare sau din străinătate rezultatul alegerilor, care acum depinde parțial de un număr de femei, inclusiv Lidia Yermoșina, care este puternicul șef al Comisiei Electorale Naționale din 1996 încoace.

În presa internațională s-a vehiculat posibilitatea că Lukașenko ar putea amâna alegerile, invocând amenințarea unei lovituri de stat, la plănuirea căreia ar fi participat 33 de mercenari ruși arestați spectaculos săptămâna trecută. Acest lucru nu s-a întâmplat. Alegerile au început pe 4 august, și tot în aceeași zi, Lukașenko a ținut un discurs privind starea națiunii, discurs care în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în luna aprilie a anului viitor, dar care a fost avansat până în prima zi a alegerilor, sub pretextul epidemiei de coronavirus (despre care Lukashenko susține totuși că este sub control în Belarus). În acest discurs, a amenințat manifestanții care ies în stradă în favoarea opoziției.

alegerile prezidențiale din belarus

„Solidaritatea femeilor” contra președintelui Lukașenko

Rivalul principal al președintelui la aceste alegeri, Svetlana Tihanovskaia, este o profesoară de limbi străine, care nu are experiență în politică. A preluat ștafeta după ce soțul său Serghei Tihanovski – un vlogger critic la adresa lui Lukașenko – și-a anunțat intenția de a candida și a fost aruncat în închisoare. Președintele Lukașenko este de părere că societatea belorusă „nu e suficient de matură” pentru a vota pentru o femeie. Pe Tihanovskaia a caracterizat-o drept o marionetă a Rusiei și a spus că povara președinției ar face-o să „se prăbușească, săraca”. Că președintele nu consideră femeile pregătite de funcții publice este mai degrabă nesurprinzător având în vedere că deși e căsătorit din 1975 și președinte din 1994, soția lui nu a fost surprinsă în public de camerele de luat vederi. Însă chiar și analiștii serioși s-au întrebat dacă Tihanovskaia, fiind neexperimentată și șantajabilă din cauza soțului încarcerat, ar putea fi luată în serios de publicul larg.

Totuși, lui Tihanovskaia i s-au alăturat soțiile și foștii șefi de campanie ai celorlalți doi politicieni din opoziție ale căror candidaturi au fost blocate de autorități, politicieni care de altfel erau semnificativ mai populari și mai serioși din punct de vedere politic decât Tihanovski. Cu această echipă, Tihanovskaia a alcătuit și un program prezidențial bipartizan, care vorbește despre democratizare. Programul ei are și elemente legate de politica externă pe care Rusia le-ar putea găsi liniștitoare, dar aceasta a adoptat poziții mai dure față de Rusia recent, parțial ca răspuns la acuzațiile lui Lukașenko.

Logo-ul echipei „Solidaritatea femeilor”. Sursa:Wikipedia

Așa s-a născut echipa „Solidaritatea femeilor”, care a reușit, cu un logo bun și o strategie deșteaptă, să dea o lecție de comunicare de campanie președintelui, care are un discurs destul de neșlefuit în ciuda experienței bogate în politică. Tihanovskaia însăși pare acum să fie în elementul ei. Inițial o timidă înlocuitoare a soțului său încarcerat, a devenit un candidat redutabil, cu abilități orator și politician de campanie, ținând discursuri mobilizatoare la mari adunări de suporteri și dând răspunsuri calme și mature în interviurile cu presa.

Comferința de presă la deschiderea campaniei echipei „Solidaritatea femeilor”

Contextul în care au loc alegerile prezidențiale din Belarus

Lukașenko nu a dorit să impună restricții pentru combaterea epidemiei, pentru că situația economică în țară era deja foarte proastă. Dar acum mass-media rusă, care este populară în Belarus și care până nu demult a fost prietenoasă față de președinte, face haz de modul în care este minimizată criza în Belarus. Lukașenko amenință cu expulzarea lor din țară. De asemenea, președintele susține (fără probe) că 33 de mercenari ruși arestați recent în Belarus erau parte dintr-un complot împotriva sa și că opoziția – în frunte cu Tihanovskaia – ar fi susținută de Rusia și cumva implicată și ea în complot. Președintele are însă o relație delicată cu Rusia. Moscova vrea apropiere din ce în ce mai strânsă; dar Lukașenkko a făcut unii pași precauți către Occident după anexarea Crimeii de către Rusia, pe măsură cerințele rusești de la au devenit din ce în ce mai mari.

În plus, în ciuda arestării a zeci de jurnaliști și sute de protestatari din opoziție în ultimele luni și a interdicțiilor de participare la manifestații fizice, continuă să înregistreze numere record de participanți la proteste. Desigur, pe lângă problemele economice, nu a ajutat la imaginea lui Lukașenko nici faptul că sfaturile lui de combatere a Covid-19 (să se bea vodcă, să se meargă la saună și să se dea cu tractorul) nu au funcționat. Belarus are o populație de 9,5 milioane și a avut mai mutle cazuri decât Belgia și va depăși în curând Suedia. Este adevărat că au fost și ceva mai multe teste decât în celelalte patru țări europene cu populații similare (vedeți figura de mai jos).

covid belarus

Cum ar putea fi posibilă democratizarea în Belarus? Țara nu are un partid politic foarte puternic care să lege statul și economia foarte strâns de partid și de soarta președintelui. Loialitatea față de Lukașenko este strîns legată de abilitatea sa de a obține un maximum de profit de pe urma dependenței crescute a Rusiei față de rafinăriile din Belarus, precum și de importanța pentru Rusia a unui stat-tampon prietenos la granița cu NATO. La prima vedere, așadar, pentru democratizare n-ar fi nevoie de mult dincolo de eliberarea prizonierilor politici și din rândul presei și niște modificări legislative care să permită oamenilor să se alăture fără teamă mișcărilor politice pe care le preferă. De aceea programul „Solidaritatea femeilor” pare destul de rezonabil.

Lukașenko, sursa: Google

Ce ar putea urma acestui vot

Din fericire pentru Lukashenko, nu este mare suspans legat cine va fi învingătorul oficial la alegerile prezidențiale din Belarus. Din 2016 încoace, de când sondajele trebuie să obțină autorizație ministerială, acestea au devenit cu siguranță mai bune. Mai bune, desigur, în sensul că se vor dovedi apropiate de rezultatele oficiale ale alegerilor. „Gurile rele” vor spune desigur că rezultatele oficiale nu vor avea mare legătură cu realitatea, lucru sugerat de altfel si de vocile prudente din UE și OSCE. De altfel, OSCE nu trimite o misiune de observare, deoarece este considerată din start inutilă, fiindcă criticile și recomandările anterioare nu au fost luate în considerare de către autoritățile belaruse. Iar candidatul opoziției nu poate să trimită observatori la urne, mai ales de marți până sâmbătă.

Există unele sondaje online neautorizate de stat – pe care nu ne putem baza prea tare, însă, din motive ce țin nu doar de faptul că sunt online ci și de alte aspecte metodologice. Conform acestora, suporterii lui Lukașenko nu depășesc 6% din populația votantă. Dar toate aceste sondaje au identificat sprijin de peste 50% pentru unul din candidații opoziției.

Dacă e să mergem pe surse oficiale, avem la dispoziție cel mai recent sondaj comandat de unul din posturile TV de stat și derulat între 23 și 27 iulie. Potrivit acestui sondaj, 90% din cetățeni se pregătesc să voteze. Desigur acest lucru este facilitat de faptul că oamenii vor putea vota în oricare zi între marți și duminică – poate chiar fără să știe că au votat. Contrar criticilor OSCE citate de opoziție, dacă e să ne luăm după acest sondaj, 61% din cetățeni apreciază pozitiv flexibilizarea datei alegerilor.


Abonează-te acum la newsletter-ul lunar OpenPolitics.ro! Explicăm subiecte importante și de actualitate!


În ceea ce privește candidații, potrivit acestui sondaj oficial, Lukașenko poate aspira la un rezultat de peste 77%, cum a fost și la alegerile prezidențiale din Belarus de până acum. Deși doar 72% dintre cei chestionați au spus că îl vor vota, au fost 14% care nu știau încă ce să facă sau nu au vrut să spună pentru cine vor vota și este greu de crezut că numai alegătorii de opoziție hotărâți ar spune asta. Dintre candidații de opoziție, Tihanovskaia, care a crescut în popularitate față de sondajul precedent al aceleiași companii, ar fi la 7,5%. Ceilalți trei candidați sunt și mai în urmă. Iar potrivit acestui sondaj, 3,5% au în vedere alegerea opțiunii „Îi resping pe toți”. (Această posibilitate a rămas în Belarus ca moștenire a alegerilor sovietice. Deși poate suna democratic, are un efect înșelător din punct de vedere politic: politologul rus Vladimir Gelman a explicat că votul „împotriva tuturor” reduce proporția de locuri care vor fi alocate candidaților de opoziție.) Dar dat fiind climatul din Belarus și condițiile pentru companiile care se ocupă de sondaje, nu este clar ce măsură aceste date reflectă realitatea și nu doar realitatea dorită de Lukașenko și cei de la putere.

În orice caz, potrivit sondajelor oficiale, Lukașenko fi declarat victorios cu o majoritate covârșitoare încă de duminică (9 august), fără să mai fie nevoie de un al doilea tur pe 23 august. Cât despre voturile reale exprimate, e foarte posibil ca ele să fie majoritar pentru Tihanovskaia. După declararea rezultatului oficial, analiștii anticipează că protestatarii din opoziție vor ieși pe străzile din Minsk. Forțele de ordine și aparatul de stat sunt loiale președintelui, deci rămâne de văzut cât de dură va fi intervenția asupra protestatarilor. Totuși, asta nu înseamnă că Lukașenko va mai rămâne mult timp la putere. Potrivit declarațiilor lui Tihanovskaia, chiar dacă schimbarea nu va avea loc săptămâna viitoare ori în șase luni, în cele din urmă Lukașenko va fi înlăturat. Situația politică nu este una sustenabilă și el nefiind amenințat de nicio investigație penală, ar putea să se retragă și să se bucure de averea considerabilă acumulată în liniște în exil.

 

O versiune a acestor explicații a apărut, în limba maghiară, pe blogul Prof. Gábor Tóka.