La fel ca şi în 2008, 2009 şi 2012 fiecare alegător din România poate să afle cu ajutorul TestVot diferenţele de viziune politică ale principalelor partide şi alianţe care concurează la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014 şi să le compare cu propriile opinii. Reforma instituțională a Uniunii Europene, agricultura, energie și mediu, forța de muncă și migrația, taxe și economie, drepturile omului, procesul de extindere a Uniunii Europene, politica externă, relațiile României cu Uniunea Europeană, fondurile europene, sunt teme importante pentru fiecare alegător dintr-un stat membru al UE. Dacă unele subiecte ți se par necunoscute, înseamnă că ai aflat ceva nou despre propunerile partidelor aflate în competiția electorală.

Aplicatia TestVot are două etape.

  1. Utilizatorii sunt rugați să răspundă în termeni de acord și dezacord la un set de 34 de afirmații, răspunsurile neutre și non-răspunsurile (nu știu/nu am o opinie) fiind permise de aplicație.
  2. Utilizatorii pot vizualiza compatibilitatea pozițiilor lor cu cele ale partidelor și alianțelor atât la nivel general, cât și separat pe domenii de interes public.

Ce informație primești

  • Exprimarea acordului sau dezacordului față de afirmațiile din test creşte sau reduce gradul de compatibilitate al utilizatorului cu partidele, în funcție de poziția acestora față de respectiva temă.
  • Întrebările contează în mod egal în calcularea afinităților tale atât per total cât şi pe domeniile specifice.
  • Este posibil să nu răspunzi la o întrebare. Acea întrebare nu va fi inclusă în analiza pe baza căreia aplicația TestVot îți oferă răspunsul final: „Care partid este mai apropiat de opțiunile mele politice?”
  • Întrebările sunt însoțite de explicații care să facă mai accesibile aceste subiecte. Este definită problema, plasată în contextul problematicii de politici europene şi prezentate argumentele pro şi contra.
  • Pentru că scopul TestVot este de a informa cu privire la opțiunile de vot, am ales să includem competitorii electorali aşa cum sunt prezenți pe buletinul de vot.
  • Pozițiile partidelor au fost stabilite pe baza răspunsurilor primite de la partide și a analizei programelor electorale realizată de cercetătorii MRC. Am primit răspunsuri de la toate partidele incluse în aplicație exceptând PDL.
  • Am decis să includem partidele cu şanse să treacă pragul electoral conform sondajelor PollWatch indiferent dacă ne răspund la chestionar şi în măsura informațiilor disponibile. Având în vedere lipsa informațiilor despre pozițiile partidelor mici, ele au fost incluse dacă au răspuns la chestionar. Aceeaşi metodă de selecție a fost folosităşi pentru candidații independenți.

Astfel, au fost incluse următoarele partide și candidați:

  • Alianța Electorală PSD-UNPR-PC
  • PNL (Partidul Național Liberal)
  • UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România)
  • PDL (Partidul Democrat Liberal)
  • PMP (Partidul Mișcarea Populară)
  • FC (Forța Civica)
  • Peter Costea – candidat independent

Atenție la opțiunea neutru!

  • Utilizatorul trebuie să decidă dacă este într-adevăr neutru față de toate variantele de rezolvare a respectivei probleme publice sau nu are nici o opinie despre subiect. Sunt opțiuni diferite și au implicații pentru plasarea față de pozițiile exprimate de partide.
  • A alege o opinie neutră aduce cu sine o compatibilitate sporită cu partidele care se plasează ca neutre pe respectiva temă, partide care se declară centriste pe respectivul subiect și nu au o preferință pentru o opțiune sau cealaltă. Aceste partide pot să fie realmente centriste însă pot să se plaseze și strategic neutru pentru a mări șansele de a fi aproape de cât mai mulţi cetăţeni.
  • A alege nu ştiu/ nu am o opinie te plasează la distanţă egală şi maximă de toate partidele, dar poţi află poziţia partidului pe respectivul subiect în graficele pe domenii.
  • Dacă partidul nu are nici o poziţie, atunci el este considerat a fi la distanţă egală şi maximă de toate cele cinci opţiuni.

Selectarea subiectelor

Nu există întrebări perfecte şi nici un set de întrebări care să reflecte perfect nevoile şi întrebările cetăţenilor, toate aspectele care îi interesează  Asta tocmai pentru că nu există un singur răspuns simplu şi universal valabil legat de ce contează sau de ce ar trebui ţinut cont la vot. Şi astfel diferă şi asumpţiile pe care se bazează chestionarele din instrumentele de informare precum TestVot.

În selectarea domeniilor de interes (reforma instituțională a Uniunii Europene, agricultura, energie și mediu, forța de muncă și migrația, taxe și economie, drepturile omului, procesul de extindere a Uniunii Europene, politica externă, relațiile României cu Uniunea Europeană, fondurile europene) am dat prioritate unor teme de pe agenda europeană şi în mod specific a Parlamentului European (PE).

Întrebările încearcă să surprindă diferențele programatice, de substanță și, pe cât posibil, și diferențele de valori și idei dintre partidele politice. Spre deosebire de 2009, la alegerile din 25 Mai voturile cetăţenilor au impact nu doar asupra configuraţiei partidelor în PE, ci şi asupra structurii Comisiei Europene (CE). [1]

Selectarea subiectelor şi formularea întrebărilor au fost influenţate şi de rezultatele sondajului experţilor organizat de catre Fundaţia Median Research Centre – MRC în perioada 23 aprilie – 6 mai 2014. [2]   Experţii au fost întrebaţi atât despre cele mai importante subiecte de pe agenda europeană cât şi asupra factorilor care vor decide, respectiv ar trebui să decidă rezultatele alegerilor euro-parlamentare din 25 mai. De asemenea, experţii au fost rugaţi să identifice cele mai importante teme şi întrebările legate de un număr de 17 domenii de politici publice.

De asemenea, am încercat să includem temele care sunt puse pe agenda în campanie şi am dat mai multă importanţă unor teme concrete şi care au fost măcar tangenţial discutate în România sau au o relevanţă imediată pentru România în detrimentul unor întrebări mai generale şi cu un grad de comparabilitate mai mare, tocmai pentru că TestVot este în primul rând un instrument de informare pentru cei care votează în România pe care îl folosim pentru cercetare academică, dar nu invers.

Analiza sau codificarea pozițiilor

  • Metodologia standard prevede urmărirea unor subiecte relevante și identificarea pozițiilor distincte, respectiv a soluțiilor alternative în programele partidelor, codarea acestora fiind făcută pe baza analizei de conţinut realizată de experţi şi a răspunsurilor furnizate la chestionar de partidele politice.
  • Codificarea a fost făcută de către experții MRC care au plasat partidul într-una dintre cele 5 categorii de răspuns. Conform standardelor metodologice folosite și de alte astfel de aplicații, această plasare se bazează pe o referință precisă la o secțiune din programul partidului, respectiv pe răspunsurile date de partide la chestionarul aplicaţiei. Partidele au avut, de asemenea, posibilitatea de a oferi explicaţii suplimentare asupra opţiunilor lor pentru fiecare întrebare.
  • Dacă poziţia exprimată de partid diferea semnificativ de cea atribuită de noi, evaluarea noastră a fost menținută dacă partidul nu a oferit un răspuns amănunțit cu referință la program sau declaraţii publice anterioare.
  • Am inclus, în general, doar întrebari care au referinţe clare rezultate din programele electorale a cel puțin două partide.
  • Dificultăţile metodologice legate de scala de 5 puncte şi posibilitatea ca partidele să aleagă strategic poziţia neutră când nu au o poziţie şi nu când au o poziţie centristă rămâne o dilemă pentru toţi designerii de astfel de instrumente de informare.
  • Deşi la TestVot pentru alegerile prezidenţiale din 2009 am inclus opţiunea de a lua în considerare importanţa pe care o acordă utilizatorul fiecărei întrebări, de această dată, ca şi în 2012, am considerat că cetăţeanul dacă are realmente o serie de subiecte care îl interesează mai mult şi contează mai mult pentru el va putea să le ia mai mult în considerare. De exemplu, dacă eşti de acord cu un partid legat de toate subiectele însă eşti în complet dezacord pe o chestiune esenţială de principiu, vei putea evalua asta şi nu am considerat că e nevoie să facem noi ponderarea. Am vrut şi să evităm încărcarea instrumentului cu atribuirea artificială de grade de importanţă unor întrebări la care poate utilizatorul nu s-a gândit niciodată.

Context

TestVot este lansat în ultima săptămână de campanie electorală pentru a putea surprinde cât mai multe dintre temele de interes public. Datorită specificului competiției electorale românești, în care partidele exprimă puține poziţii programatice de-a lungul timpului sau în afara campaniei electorale, proiectul nostru s-a desfășurat pe o perioadă mult mai scurtă decât alte proiecte similare din țările occidentale, practic mai ales dupa lansarea programelor partidelor politice.

De asemenea, nu am încercat să impunem diferenţe programatice şi ideologice inexistente în fapt dar care să permită mai uşor comparaţiile (de fapt artificiale) cu partidele şi competiţia politică din alte țări europene. Cetățenii percep că diferențele dintre partide nu sunt serioase, dar au nevoie să fie informați atunci când ele există. Şi au nevoie să ştie care sunt subiectele de politici publice pe care e firesc să se aştepte să afle ce vor partidele să facă.

Aplicaţia TestVot nu îţi spune cu cine să votezi. Scopul ei este de a da idei despre ce subiecte contează şi ce consideraţii poţi avea când votezi. Noi nu-ţi dăm criteriile, ci doar informaţie şi explicaţii. Astfel sperăm să stimulăm cererea de informaţii politice substanţiale şi să creştem proporţia votului informat. Totodată, vrem să expunem şi acele detalii de politici publice care nu beneficiază de acoperirea mass-media şi despre care partidele, experţii şi consultanţii lor, evită uneori să discute în dezbaterile publice electorale.

Verifică-ţi compatibilitatea politică acum!

[1] Ca urmare a Tratatului de la Lisabona, PE are ultimul cuvânt atât cu privire la Preşedintele Comisiei, cât şi privind componenţa CE. În 2014 vor fi puse în aplicare pentru prima dată aceste prevederi, Preşedintele Comisiei urmând a fi ales de către membrii PE pe baza propunerii primite de la Consiliu, propunere care trebuie să ia în considerare rezultatele alegerilor Europarlamentare. În plus, Tratatul de la Lisabona a mărit semnificativ rolul PE, care are acum putere de co-decizie cu Consiliul de Miniştri pe majoritatea legilor venite de la CE. Având în vedere că parlamentarii europeni sunt singurii aleşi în mod direct de cetăţeni, mai multă putere pentru PE înseamnă mai multă putere pentru cetăţeni, care au ocazia să influenţeze procesul decizional european în cadrul alegerilor europarlamentare.

[2] La sondaj au participat 80 de cercetători academici (din România şi din străinătate), jurnalişti şi formatori de opinie. Eşantionul iniţial a cuprins 212 experţi în ştiinţe politice şi sociale din mediul academic si societatea civila, jurnalişti politici şi formatori de opinie. Aceştia au fost selectaţi pe baza următoarele criterii: pregătire, cercetare şi publicaţii pe temele de interes ale sondajului şi notorietate publică. Rata de răspuns a fost de 37.7%, comparabilă cu majoritatea sondajelor de acest fel.