• Raluca Toma

În acest moment, cel mai probabil rezultat al alegerilor legislative din SUA (sau alegeri intermediare) pare a fi o victorie democrată în Camera Reprezentanților și menținerea controlului de către republicani în Senat. Însă există șanse și ca, la finalul zilei, același partid să dețină majoritatea în ambele camere ale Congresului american.[1]

Așa cum observă și cei de la New York Times, indiferent de rezultat, există riscul de a se contura niște interpretări tentante, dar simpliste. De exemplu, că o victorie Democrată ar fi o repudiere decisivă a președinției lui Trump sau o victorie Republicană ar fi, din contră, o confirmare a sprijinului pentru agenda acestuia. Realitatea este însă mult mai complicată, și rezultatul ține în mare parte de cum vor fi adjudecate câteva zeci de competiții pentru locuri în Senat și Camera Reprezentanților – în total 470 de locuri în ambele camere disponibile la alegerile care au loc pe 6 noiembrie.

În acest context, poate fi util, pe de o parte, să vedem exact care este miza acestor alegeri – dincolo de cea simbolică – și, în interpretarea rezultatelor, să ne distanțăm puțin de acest moment pentru a lua în calcul anumite aspecte care influențează într-o măsură mai mare sau mai mică toate alegerile americane de acest tip.

Mizele alegerilor legislative din SUA

Agenda legislativă (ex. abrogarea reformei în sănătate sau Obamacare, reduceri masive de taxe)
  • În primul rând, dacă Republicanii reușesc să obțină o majoritate mai mare în Senat și să câștige și Camera Reprezentanților, vor putea cu o mai mare ușurință să-și promoveze agenda legislativă. De la alegerea lui Donald Trump încoace, s-au conturat două obiective care ar deveni mai ușor de atins: respingerea Obamacare (American Healthcare Act) și tăierea taxelor, în special pentru cei mai înstăriți dintre americani, care ar putea fi acoperită prin restrângerea unor programe sociale.
Confirmări de funcții în Senat și posibilitatea de impeachment (punerea sub acuzare a președintelui)
  • Dacă republicanii pierd controlul Senatului, le va fi mult mai greu să asigure confirmarea candidaților nominalizați de președintele Trump pentru poziții în cabinetul său, precum și la Curtea Supremă.
  • În plus, dacă democrații ar câștiga o majoritate și în Camera Reprezentanților și în Senat, ar crește șansele declanșării procedurii de impeachment, cu toate că la finalul procesului, ar avea nevoie de sprijinul a două treimi din Senat pentru a-l demite pe președinte (și procesul ar fi probabil unul anevoios și lung).
La nivelul sub-național
  • Au loc simultan și alegeri pentru guvernatori (șefii executivi ai celor 50 de state americane sau teritoriilor insulare) și pentru organele legislative de la nivelul mai multor state, iar acestea nu contează doar la nivel local, ci și la nivel național, pentru că în 2021 se vor retrasa granițele districtelor electorale, proces care este influențat de către partidul care controlează poziția de guvernator sau legislatura, în cele mai multe dintre state.

Factori care influențează șansele celor două partide

Sistemul electoral și, mai ales, modul de împărțire a districtelor
  • Sistemul electoral și felul cum au fost împărțite districtele electorale după 2011 fac dificilă traducerea susținerii pentru democrați în mandate câștigate în Camera Reprezentanților. Pentru congresmenii americani, fiecare mandat este acordat prin sistemul „câștigătorul ia totul” (first past the post): în fiecare district electoral se acordă un mandat, iar acesta este câștigat de persoana care are cele mai multe voturi[2]. Orice vot neacordat câștigătorului este „pierdut”, deci este relevantă nu neapărat distribuția susținerii pentru democrați și republicani la nivel național, ci la nivelul fiecărui district electoral. Cu toate că la nivel național democrații par puțin mai populari și electoratul lor ceva mai mobilizat, asta nu se va reflecta neapărat în câștiguri masive la nivelul districtelor unde contează.
  • Pentru că ceea ce contează este sprijinul pentru candidatul fiecărui partid la nivel de district, iar felul cum sunt desenate districtele este foarte important. Când vine vorba de senatori, competiția se duce la nivelul întregului stat, căci fiecare stat trimite doi senatori în capitală. Însă Camera Reprezentanților are 435 de membri, care reprezintă porțiuni dintr-un stat, districte electorale care au circa 700.000 de locuitori. Nu este posibil neapărat să desenezi un district care să îndeplinească toate criteriile de corectitudine (ex. să reprezinte o anumită comunitate, să aibă continuitate a granițelor, să fie relativ compact și să nu dezavantajeze un partid sau un grup anume). Momentan, democrații sunt puțin dezavantajați inclusiv de profilul demografic al susținătorilor acestora, care sunt mai concentrați în zonele urbane (și în anumite zone ale țării, precum pe Coasta de Est și Coasta de Vest), și nu dispersați în mod egal prin toată țara. Dar unele din distorsiunile cele mai mari apar ca urmare a tentativelor de gerrymandering – desenarea intenționată a acestor linii în așa fel încât partidul rival să fie dezavantajat. La ora actuală, majoritatea districtelor nu sunt competitive, adică este destul de clar care partid poate câștiga acolo. Pentru că în majoritatea cazurilor, aceste decizii sunt influențate de guvernatorii sau membrii legislaturilor din fiecare stat în parte, și pentru că după ultimul recensământ republicanii erau mai bine poziționați să influențeze trasarea liniilor electorale, acum democrații sunt în dezavantaj. Asta înseamnă, practic, că în multe din statele în care ar avea, de altfel, o șansă bună, trebuie să ia semnificativ mai multe voturi decât republicanii pentru a putea câștiga fiecare district în parte.

Află mai multe despre gerrymandering în SUA din seria excelentă produsă de FiveThirtyEight.


Avantajul ocupantului
  • Cei care ocupă deja un scaun în Congres sunt, de regulă, avantajați în raport cu cei care caută să-i detroneze. Asta pentru că, din poziția lor, sunt în măsură nu doar să livreze rezultate pentru comunitatea lor și pentru votanți (investiții, probleme individuale rezolvate), dar au și o întreagă infrastructură la dispoziție pentru a se face cunoscuți publicului pe tot parcursul mandatului. În plus, aceștia beneficiază de mai multă finanțare privată în campanie (inclusiv pentru că sunt văzuți ca având șanse mai mari). Și în general, americanii tind să fie mai satisfăcuți de reprezentanții proprii decât de Congres în general. Există totuși unele indicii de fragilizarea avantajului ocupantului – și au fost exemple în ambele tabere de reprezentanți detronați de challengeri care făceau parte din același partid – dar avantajul rămâne.
  • Pe de altă parte, anul acesta un număr record (39) de reprezentanți republicani a ales să nu candideze din nou, ceea ce i-ar putea ajuta pe democrați. În plus, avantajul de a fi ocupantul funcției vine la pachetul cu posibilitatea de a fi asociat prea îndeaproape cu președintele și cu establishmentul, ceea ce într-un an ca acesta ar fi un dezavantaj – cel puțin în anumite state.
Funcția de termostat a alegerilor „intermediare”
  • Alegerile intermediare par să funcționeze și ca un fel de termostat, care „reglează” echilibrul politic, în sensul că partidul președintelui (care tocmai a câștigat cu doi ani înainte) tinde să piardă locuri în Congres la alegerile intermediare. Din 1862 încoace, s-a întâmplat doar de două ori ca partidul președintelui să nu piardă locuri în Camera Reprezentanților (în 1934, în toiul marii crize economice, și în 2002, după atacurile de la World Trade Center). Sondajele din acest an confirmă, de altfel, că cetățenii se gândesc inclusiv la echilibrul puterilor în stat și al partidelor în Congres când vine vorba de aceste alegeri. Din această perspectivă, pare probabil ca democrații să câștige câteva locuri în plus față de unde sunt în prezent, dar întrebarea este mai degrabă dacă vor putea câștiga destule (au nevoie de un câștig net de 23 locuri în Camera Reprezentanților). Pierderile nu sunt neapărat foarte mari de fiecare dată și depind, desigur, de mai mulți factori. Faptul că Donald Trump are o popularitate scăzută la nivel național lucrează în avantajul democraților, pentru că în general partidul președintelui tinde să aibă pierderi mai mari dacă există o reacție negativă (backlash) semnificativă la adresa politicilor sale (cum s-a întâmplat de exemplu în 2010 cu Obama și democrații).
Problemele care cântăresc mai mult
  • În principiu, dacă lăsăm deoparte rolul caracteristicilor individuale precum etnia ori rasa și al partizanatului (care este evident o forță importantă), aprecierile privind evoluția economiei devin un factor care prezice în modul cel mai stabil intenția de vot (de unde și clișeul „It’s the economy, stupid!”). Faptul că economia este pe o pantă ascendentă ar putea ajuta republicanii – dar nu toți americanii sunt de părere că economia e în creștere.
  • Într-o anumită măsură, partidele încearcă astăzi, în cadrul alegerilor legislative din SUA, nu doar să câștige credibilitate pe domeniile care contează pentru toată lumea – precum economia – ci și să seteze agenda în așa fel încât mass media și publicul să se concentreze pe domeniile pe care sunt văzute ele mai bine. Sănătatea este un domeniu în care democrații sunt văzuți ca fiind mai competenți, și Obamacare a devenit mai popular de-a lungul timpului, astfel încât faptul că acest domeniu este foarte important nu doar pentru cei care se declară democrați ci și pentru suporterii partidului Republican este un avantaj pentru democrați. Președintele Donald Trump a încercat, în schimb, să direcționeze atenția către creșterea economică și – mai ales – către imigrație, prezentând administrația sa ca fiind garantul securității publice. Și într-adevăr, pentru republicani imigrația și controlul migrației ilegale contează mai mult decât pentru democrați.

 


[1]Potrivit statisticianului Nate Silver, șansele unui astfel de rezultat ar fi de 40%, inclusiv pentru că dacă sondajele se înșeală, ele nu se înșeală neapărat în mod independent unul de celălalt, ci greșesc frecvent sistematic într-o direcție sau alta.

[2]Află mai multe despre sisteme electorale dintr-un raport OpenPolitics din 2015: „Reforma Legislației Electorale. E timpul pentru un proces incluziv și o discutie logică și informată”, disponibil la: https://openpolitics.ro/wp-content/uploads/raport_mrc_20151.pdf.