Pentru presa americană alegerile legislative din SUA au oferit o oportunitate de a testa noi căi de a reflecta știrile și rezultatele legate de acest eveniment electoral important în așa fel încât să atragă și să mențină atenția și interesul cetățenilor, să-i mobilizeze să voteze informat.
După ce în timpul cursei prezidențiale din 2016 multe organizații media încă mai preziceau o victorie a lui Hillary Clinton târziu în ziua votului, iar rețele de socializare erau împânzite de știri false sau voit înșelătoare, în 2018 acestea și-au regândit abordarea. Au devenit mai precaute și au încercat să fie mai precise, mai transparente și mai interactive, în limitele resurselor, de foarte multe ori mult reduse. Și nu s-au grăbit deloc să declare câștigătorii: Fox News a spart gheața destul de târziu.
Redacțiile mari, cu mai multe resurse au avut mai multe oportunități să se pregătească, dar nu s-au bazat pe un rezultat așteptat, ci pe varianta că orice se poate întâmpla. La CNN echipa extinsă de jurnaliști și alți oameni cu rol de suport au exersat 16 scenarii de ce se poate întâmpla în ziua votului. La fel și alte TV-uri, precum ABC, NBC sau CBS, s-au pregătit intens pentru a acoperi alegerile legislative din SUA la nivelul unei curse prezidențiale, atât pe TV cât și în online. Iar în redacțiile de la New York Times și Washington Post, jurnaliștii s-au pregătit pentru orice, încercând să nu se lase influențați de materialele pregătite de dinainte de ziua votului, cele care le ușurează munca în fața deadline-urilor presante.
Abonează-te acum la newsletter-ul lunar OpenPolitics.ro! Explicăm subiecte importante și de actualitate!
Chiar și în presa americană locală, acolo unde resursele pentru a acoperi cursa electorală sunt mult mai mici decât în redacțiile naționale au existat preocupări de cum pot fi reflectate mai bine evenimentele și sondajele de opinie, într-o manieră mai transparentă și care să-i ajute pe cetățeni să înțeleagă mai mult și să ia decizii mai informate.
Iar dorința de a interacționa mai mult cu publicul a rezultat în numeroase eforturi de comunicare pe diverse canale: de la secțiuni de întrebari frecvente, discuții cu junaliștii pe SMS sau WhatsApp, până la colectarea live a întrebărilor cititorilor către candidați, podcast-uri și newsletter-uri dedicate. În ziua alegerilor, hărțile interactive devin cele mai utilizate instrumente la TV-uri, iar canale precum CNN sau Fox News le utilizează cu succes de un deceniu.
Mai multe detalii despre eforturile de a implica publicul de către presa americană puteți găsi în inventarele realizate de Niemanlab și Haerken.
Iată o serie de metode și proiecte dezvoltate de diverse organizații de presă, fie prin propriile puteri, fie prin eforturi de colaborare cu alte instituții media și nu numai (centre de cercetare, ONG-uri, experți academici sau studenți) în timpul cursei pentru alegerile legislative din SUA.
Diverse tipuri de colaborări
Organizații nonprofit de jurnalism și alte redacții
În California, o organizație nonprofit de jurnalism, CALmatters, a produs propriul ghid pentru alegeri, care să informeze într-o manieră atractivă și completă despre candidați, politici propuse, pe baza unor interviuri video cu cei mai importanți candidați în cursa pentru guvernator al statului. Folosit de aproape 140 de organizații media mai mici și mai mari, scopul lui a fost să ajute redacțiile cu puține resurse în reflectarea alegerilor, inclusiv pe cele care au o audiență de nișă, precum latino-americanii.
Într-o manieră similară, ProPublica, o altă organizație de jurnalism clădită pe baze nonprofit și cunoscută pentru investigațiile sale, a continuat un proiect inaugurat la alegerile din 2016, Electionland. Acesta urmărește evoluția procesului de votare în țară și oferă mai multe instrumente online de comparare a prezenței la urne și a problemelor apărute. În plus, ei monitorizează și publicitatea de pe Facebook legată de alegeri, iar partenerii media au acces la mai multe variante de a compara informațiile strânse de proiect, inclusiv cu ajutorul populației.
Cu resurse și finanțare consistente ProPublica a reușit un parteneriat cu peste 250 de jurnaliști din 125 de redacții din SUA care transmit informații către proiect și apoi beneficiază de rezultatele lor.
Pentru alegerile din 2018 și-au propus să aducă în proiect jurnaliști care scriu despre comunități cât mai variate, dar mai ales pe cei care acoperă femeile și persoanele de culoare. Astfel, ei s-au concentrat pe crearea de știri care arătau locurile unde cozile la secția de votare erau așa de lungi încât oamenii așteptau enorm, determinând autoritățile să ia măsuri în timp real. În felul acesta impactul era garantat pentru cetățenii aflați în situațiile respective și aceste nejunsuri nu ajungeau să fie reflectate în presă doar după alegeri, când era deja prea târziu.
Presa americană și centrele de cercetare
Sondajele de opinie și predicțiile rezultatelor votului sunt un domeniu în care jurnaliștii colaborează tot mai des cu cercetătorii.
Astfel, New York Times, care în timpul alegerilor prezidențiale din 2016 a făcut celebru instrumentul online numit The Needle, și-a recalibrat abordarea față de sondajele de opinie.
The Needle („Acul”), un instrument de predicție a rezultatelor alegerilor, care se mișca fie către candidatul democrat, fie către cel republican în funcție de datele agregate din mai multe sondaje de opinie considerate credibile a arătat-o câștigătoare pe Hillary Clinton cu 85% șanse multă vreme pe home page-ul publicației, un motiv în plus pentru dezamăgirea și surpriza oferite de Donald Trump cititorilor publicației.
După mai multe teste la diverse alte alegeri în ultimele doi ani, instrumentul online a arătat în 2018 informații bazate pe date colectate în timp real în urma numărării voturilor, chiar și parțiale. În același timp, acesta a avut un rol diminuat în toată structura pusă la cale de redacție pentru alegerile legislative din SUA, pe care aceștia și-au dorit-o mult mai transparentă, tocmai pentru a păstra valoare lui de a prezice tendințele în alegeri atunci când se bazează pe colectarea rezultatelor reale.
Pornind de la o idee similară, Fox News în parteneriat cu Associated Press și un centru de cercetare nepartizan al Universității din Chicago, au realizat un sondaj masiv, AP VoteCast. Ideea din spatele colaborării a fost ca organizațiile media să nu se mai bazeze pe rezultatele exit poll-urilor în știrile pe care le transmit audienței, rezultate care nu surprind și pe cei care votează devreme în procesul electoral.
Astfel, instrumentul prevede o combinație de sondaje de opinie, informații despre votanții înregistrați și rezultatele reale ale alegerilor, pentru a contura o imagine cât mai aproape de adevăr. Și mereu cu atenți la limitele unei astfel de abordări.
Univision, televiziune de limba spaniolă din SUA, a făcut un parteneriat cu două facultăți de jurnalism pentru ca studenții să ajute la realizarea de știri din campusurile universitare și din cartierele cu populație preponderent latino-americană din Miami și New York.
Redacțiile și experții
Mai mult, cercetătorii și experții în diverse domenii au fost angrenați fizic în redacții pentru a le asigura cunoștințele necesare în timpul alegerilor și pentru a-i ajuta să pună în context mai larg rezultatele sau politicile propuse de candidați.
Astfel, Talia Stroud, directorul centrului pentru Media Engagement de la Universitatea din Texas este parte dintre un mic grup de cercetători care îi ajută pe cei de la ABC în deciziile privind știrile legate de alegerile legislative. În timp ce, redacția Gazzette din Colorado a adus doi experți în științe politice pentru a explica cititorilor pe site dedesubturile propunerilor de modificări legislative din cadrul acelorași alegeri.
În plus, organizația ce reprezintă interesele presei locale în SUA a realizat o scurtă listă de ce pot face redacțiile pe parcursul alegerilor pentru a servi mai bine interesele audienței și a o implica în discuțiile pe această temă.
Presa continuă să aibă dificultăți în a găsi o cale de mijloc între misiunea democratică de a informa cât mai complet și corect și nevoia de conflict, de excepțional pentru a atrage atenția oamenilor ocupați și bombardați de informație. Așa apar toate aceste noi metode care încearcă să răspundă cât mai direct nevoilor cetățenilor, luând în calcul timpul limitat pe care îl au pentru astfel de evenimente politice. De la jurnaliști care răspund la întrebările cititorilor, până la harta creată de New York Times care arată sentimentele exprimate de citiori legate de alegeri.
Un studiu recent arată că tendința presei de a prezenta alegerile ca pe o cursă (horse race), ca pe o bătălie sau într-o stare conflictuală, este dominantă. Deși aceast lucru nu diminuează participarea, efectele negative sunt multiple: reducerea cunoștințelor politice ale cetățenilor și a percepției de încredere în informațiile despre politică din presă. În plus, există o tendință ca experții să fie folosiți mai ales în discuții despre cursa electorală decât pentru a aduce un plus de informație pe probleme de politici publice sau pe problemele locale ale cetățenilor, pe care jurnaliștii chiar și specializați nu au cum să îl posede.
Alegerile au trecut. Președintele Trump s-a reîntors la obișnuita sa retorică agresivă contra presei, pe care timp de doi ani a atacat-o constant, punându-i eticheta de „inamicul poporului”.
Mai puțin obișnuit a fost pentru cititorii mai multor ziare locale să nu găsească în ziarul de a doua zi prea multe despre rezultatele alegerilor. Unele publicații din rețeaua Gannett au decis că pot salva resursele și așa limitate fără să mai prezinte în ziarul de a doua zi rezultate care erau cunoscute de seara, optând pentru a se concentra pe activitea online și a interacționa într-un mod mai semnificativ cu audiența acolo.
Leave a Comment