Reforma constituţională este un proces cu mai multe etape ce include firesc şi inevitabil actori cu interese şi idei distincte şi nicăieri în lume nu s-a dovedit a fi simplu de organizat (vezi şi exemplele Irlandei şi Islandei).

În marea de opinii din România de azi, Open Politics şi-a propus să prezinte cu luciditate, date şi argumente sintetizate din cercetări academice reputate despre procesul de reformă constituţională şi despre arhitectura instituţională a României.

Nu orice paralelă e potrivită, însă metoda comparativă are regulile ei şi folosită riguros este extrem de utilă în simplificarea şi clarificarea argumentelor. Suntem convinşi că poate exista o prezentare sistematică a datelor şi raţionamentelor posibile în cazul fiecărui subiect, iar aceasta este cea mai potrivită manieră prin care fiecare dintre noi poate să îşi formeze o opinie informată şi congruentă cu propriile valori şi nu doar derivată din sursele apropiate de partidele pe care le displacem cel mai puţin.

Intenţia Open Politics este de a arăta că natura procesului de reformă constituţională contează şi că există principii şi criterii potrivite pentru a îl analiza corect. Vom aduce argumente teoretice şi empiric-comparative despre subiectele intens dezbătute, de la numărul de parlamentari şi structura parlamentului, la prerogativele preşedintelui şi calitatea procesului de consultare.

Problemele constituţiei actuale au fost subliniate de către toti actorii politici şi reforma constituţiei a fost un subiect constant pe agenda politică în ultimii zece ani.

La alegerile din 2012 toate partidele au propus reforme instituţionale. Motivaţia propunerilor USL, de exemplu, poate fi legată de frustrările din perioada preşedinţiei  Băsescu şi criticile legate de miopia [cumva short-termism-ul] unei astfel de motivaţii merită analizate. Este normal că USL încearcă să pună în practică aceste promisiuni, aşa cum ar fi de aşteptat să se întâmple cu toate promisiunile electorale. Însă în acelaşi timp este esenţial să le fie monitorizate cu seriozitate şi calm erorile legate de procesul de reforma constituţională. La fel cum este firesc şi pentru celelalte partide şi organizaţii civice să lupte prin argumente şi să negocieze pentru a îşi îndeplini cât mai multe dintre obiective.

Seria Open Politics despre reforma constituţională urmăreşte consolidarea ideii de constituţie ca document fundamental, unificator pentru cetăţenii unei ţări fără a promova o variantă anume de constituţie. Nu e o idee utopică deşi, poate părea aşa. Nu poate exista unanimitate sau consens pe o constituţie ideala, nici în general şi nici în fiecare context specific. Însă o constituţie nu poate să fie a cetăţenilor dacă aceştia nu ştiu nimic despre ea şi nici dacă nu există un efort susţinut de a obţine cea mai bună constituţie posibilă, cu cea mai mare legitimitate posibilă.