• Roxana Bodea , Marina Popescu

După ce la începutul lunii aprilie suspansul a dominat discuțiile despre deznodământul Brexit, lucrurile s-au mai liniștit odată cu extinderea datei limită pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană până în 31 octombrie 2019.

Modificarea termenelor legate de Brexit înseamnă totodată că Regatul Unit va participa la alegerile europarlamentare din mai, dacă până atunci nu are loc votul final și concludent pe acordul de ieșire. Iar acest scenariu improbabil a fost confirmat de mâna dreaptă a Theresei May, David Lidington, care a admis că alegerile europene se vor ține în Marea Britanie, în timp ce premierul a stabilit o nouă dată pentru ieșirea din UE – 1 iulie 2019. Data aleasă ar însemna că Marea Britanie va părăsi Uniunea înainte ca europarlamentarii britanici să își ocupe locurile în noul parlament european.

După vacanța parlamentară s-au reluat negocierile intense între conservatori și laburiști pentru a ajunge la un consens în privința modului în care țara se va despărți de UE. Dar, acestea au fost neconcludente până acum și dacă nu se va ajunge la niciun acord între cele două partide, atunci Parlamentul va trebui să voteze pe mai multe scenarii așa cum a făcut-o cu voturile orientative (indicative votes) în martie.

 

Negocierile dintre conservatori și laburiști

Dacă inițial conservatorii și laburiștii păreau să lase loc pentru un compromis acceptabil de ambele părți, nefinalizarea negocierilor nu mai susține această perspectivă. În plus, niciunul dintre partide nu vrea să fie văzut de membrii propriului partid care sunt fie la extrema pro-Brexit, fie la extrema pro-UE sau de alegători ca cedând prea mult în negocieri, în condițiile în care încrederea reciprocă este la un nivel foarte scăzut.


Abonează-te acum la newsletter-ul lunar OpenPolitics.ro! Explicăm subiecte importante și de actualitate!


Mai mult, chiar dacă discuțiile actuale ar ieși din impas, negocierea acordului mai departe cu UE rămâne dificilă, mai ales pe teme precum securitatea și uniunea vamală.

Cele două partide ar vrea în continuare acces neîngrădit la resursele UE, excepție cu care unele state membre ar fi de acord, iar altele nu. Rămânerea în uniunea vamală este o opțiune din punctul de vedere al UE, dar depinde și de cât de implicată își dorește Marea Britanie să fie. Premierul Theresa May este preocupată că rămânerea permanentă în uniunea vamală ar putea reduce șansele țării sale de a încheia înțelegeri cu alte țări și nu este o variantă care poate fi prezentată ca “Brexit” în mod convingător.

Cum vor arăta negocierile cu UE va depinde și de lecțiile învățate (sau nu) de guvernul britanic din eșecurile ultimilor ani, precum implicarea târzie a Parlamentului, care a dus la respingerea de trei ori a acordului negociat de premier.

Între timp, a crescut presiunea pe May din interiorul propriului partid pentru demisie, însă un vot de neîncredere nu mai poate avea loc până la finalul anului. Totuși, dacă mișcările interne din partid arată că neîncrederea în premier e generalizată, ar putea există alte metode de a forța plecarea sa. În acest sens, mai mulți membri ai propriului partid îi cer să specifice data la care aceasta intenționează să demisioneze, așa cum anunțase în luna martie. Însă premierul refuză să renunțe la poziție susținând că problemele legate de procesul Brexit nu țin de ea.

 

Conservatorii și laburiștii,  plus varianta unui al doilea referendum

Vând în vedere impasul în care se află negocierile pe acordul de ieșire din UE, presiunea organizării unui al doilea referendum crește.

Laburiștii au nevoie de consens intern legat de un al doilea referendum sau un vot de confirmare din partea populației pe modul în care țara să iasă din UE. În timp ce un sondaj de la începutul anului arăta că 70% dintre membrii partidului ar susține un al doilea referendum, o parte importantă a liderilor partidului se opune de teamă să nu dezamăgească electoratul care a votat pentru ieșirea din UE.

Astfel, Comitetul Executiv Național (CEN) al partidului a fost desemnat să discute și să ia o decizie pe care din opțiuni ar trebui să meargă, iar părerile membrilor sunt împărțite. Decizia este importantă și din perspectiva iminentelor alegeri europene. Aproximativ 100 de membri ai partidului și-au dorit ca materialele de comunicare pentru alegerile europarlamentare să conțină promisiunea clară a Partidului Laburist de a susține un al doilea referendum. Însă CEN a decis ca Partidul Laburist să susțină un al doilea referendum doar dacă nu poate obține de la conservatori concesiile pe care și le doresc pe acordul de ieșire din UE sau dacă nu au loc alegeri.

Decizia subliniază o parțială îndreptare a partidului spre opțiunea unui nou referendum, dar mai ales mută presiunea pe conservatori în cadrul negocierilor pe acordul de ieșire.

Mai mult, știri de ultimă oră spun că însăși May ia în calcul scenariul unui al doilea referendum, în cazul în care Parlamentul forțează această opțiune într-o nouă serie de voturi orientative (indicative votes). Aceasta ar fi discutat cu cabinetul ei, în secret, posibilitățile pentru un astfel de scenariu în care un al doilea referendum ar avea 3 posibile variante pentru votanți: acordul negociat de ea pentru Brexit, ieșirea fără niciun acord sau renunțarea la Brexit.