• Marina Popescu , Raluca Toma

 

Există mai multe necunoscute legate de cine e responsabil de ce anume în reacția autorităților din România la epidemia de Coronavirus. Iar încrengătura instituțională implicată în răspunsul la criză este greu de înțeles pentru un om obișnuit. Informațiile care lipsesc sau sunt neclare nu sunt simple detalii neglijabile: lipsa de claritate privind ierarhia responsabilităților și împărțirea diferitelor activități subminează încrederea în stat și capacitatea cetățenilor de a responsabiliza autoritățile.

Cetățenii unui stat democratic au nevoie de informații pentru a putea înțelege situația în care se află și evalua performanța autorităților în gestionarea problemelor cu care se confruntă.

  • Transparența autorităților și inteligibilitatea sistemului contribuie la gradul de încredere pe care îl are publicul în capacitatea acestora de a gestiona o criză de sănătate publică.
  • Disponibilitatea informațiilor esențiale condiționează și evaluarea reacției autorităților. Aceste evaluări sunt în mod inevitabil influențate de mai mulți factori, inclusiv preferințele politice. Dar fără destule informații, când vor judeca răspunsul la criză, cetățenii vor fi forțați să se bazeze pe o imagine incompletă, iar evaluările lor vor fi și mai influențate de diferiți factori. Oamenii nu pot evalua ce instituții ori proceduri au funcționat bine sau rău fără să știe cine e responsabil de ce și cum ar fi trebuit să funcționeze lucrurile.
  • Mass media joacă un rol important. Pe de o parte, jurnaliștii publică informații care-i ajută pe cetățeni să înțeleagă ce se întâmplă și cum pot naviga criza. Pe de altă parte, veghează la felul cum autoritățile gestionează situația și astfel oferă informațiile care să permită evaluarea și ameliorarea performanței acestora. Dar media are uneori dificultăți în a ilumina pentru public mecanisme și sisteme, mai ales când costul obținerii informației este foarte ridicat, pentru că autoritățile nu comunică transparent și clar.

În contextul epidemiei din perioada aceasta, așa cum am scris deja, e nevoie să înțelegem lanțul instituțional și procedural, ceea ce nu e foarte simplu în România. Chiar după ore de căutări pe diferite site-uri și lectură a legislației în domeniu, atât noi la Median Research Centre cât și alții (precum APADOR-CH) am rămas cu întrebări și neclarități legate de componența anumitor grupuri ori instituții și cine e responsabil de anumite lucruri. Spre exemplu, a fost nevoie de cereri pe 544 pentru a afla pe cine reprezintă Grupul de Comunicare Strategică din direcția căruia vin informări publice în această criză – și nici acum nu știm cine sunt membrii cu nume și prenume, doar ce instituții sunt reprezentate. Și nu este clar dacă acest grup se ocupă sau nu de identificarea site-urilor care publică știri false. Alt exemplu este Grupul de Suport Științifico-Tehnic care emite recomandări și hotărâri care sunt preluate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, al cărui componență este încă necunoscută publicului. Deși autoritățile au mai fost întrebate despre aceste lucruri, ele au dat răspunsuri incomplete până acum.

Atunci când lucrurile sunt neclare și lipsesc informații cheie, e important să punem întrebări despre mecanisme instituționale și proceduri, care pot părea anoste dar sunt foarte importante. Spre exemplu:

  • Cine sunt autoritățile responsabile? Cine ia ce decizii la ce nivel?
  • Cine sunt membrii comitetelor care decid?
  • Prin ce proceduri iau deciziile?
  • Unde putem consulta aceste decizii?

Ne-am alăturat, așadar, celor care au cerut lămuriri de la autorități în perioada aceasta și am adresat Guvernului o cerere de informații din partea MRC, care include următoarele întrebări:

  1. Cu privire la Grupul de Comunicare Strategică:
    1. Care sunt atribuțiile Grupului?
    2. Printre atribuțiile Grupului se numără și „Analiza referitoare la publicațiile care difuzează în mod sistematic și deliberat informații false, ignorând apelul pentru o informare corectă și obiectivă”?
    3. Dacă răspunsul la 1.b. este afirmativ, există un set de criterii scrise și o procedură scrisă conform cărora este făcută această analiză și, ulterior, recomandarea către MAI privind dispoziția de dezactivare a publicației online? Unde poate fi consultată o descriere a acestor criterii și/sau această procedură?
  2. Cu privire la Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU):
    1. Cine ocupă funcția de președinte și vicepreședinte al CNSSU?
    2. Cine coordonează răspunsul la situația de urgență generată de noul coronavirus? CNSSU sau Departamentul pentru Situații de Urgență? Există o relație de subordonare a DSU față de CNSSU? Am rămas cu neclarități în acest sens, în urma consultării HG 94/2014 și OUG 21/2004.
    3. Ce rol au în gestionarea activităților de răspuns la criză Platforma de coordonare operațională și Centrul operațional de comandă al Guvernului menționate în HG 94/2016 (art.5-6)?
    4. Există o adresă web (exactă) la care pot fi consultate toate hotărârile CNSSU în contextul acestei crize?
  3. Cu privire la Grupul de Suport Tehnico-Științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României:
    1. La ce dată și prin ce hotărâre a CNSSU a fost stabilit acest Grup de suport tehnico-științific? Unde poate fi consultată această hotărâre (rugăm să ne furnizați o adresă web exactă).
    2. Cine sunt (nume și funcție) membrii acestui grup?
    3. Acest grup formulează recomandări scrise, hotărâri sau ambele? Prin ce procedură sunt acestea adoptate (sau nu) de către CNSSU? În ce condiții și conform cărei proceduri se face aprobarea tacită a hotărârilor grupului de către CNSSU?
    4. Există o adresă web (exactă) la care pot fi consultate toate hotărârile Grupului de Suport?

Citește despre de ce nu este foarte simplu să ne informăm doar din surse oficiale!