• Raluca Toma

Cel puțin 3% din cetățeni României sunt romi, potrivit cifrelor oficiale, deși mulți consideră această cifră o subestimare. Însă istoria romilor este tratată superficial în manualele și la orele de istorie din România. Cu ocazia Zilei de Comemorare a Holocaustului Romilor, prezentăm câteva informații scurte și resurse legate de istoria și prezentul romilor în Europa și în România.

 

Romii în Europa

Istoria romilor în Europa începe cu sosirea strămoșilor acestora în Europa, veniți dintr-o regiune a Indiei zilelor noastre. Ei au sosit în Sud-Estul Europei în jurul secolului XIV[1]. De acolo, unii din ei au continuat să migreze către vest.

Inițial acceptați sau tolerați în Europa Centrală și de Vest, ei au fost supuși în timp la din ce în ce mai multe restricții de mișcare și de activitate, care în cele din urmă s-au materializat în politici de relocare sau asimilare forțată, dar chiar și de exterminare[2]. Abuzurile la care au fost supuși romii au atins un apogeu în anii 1940. În timpul Holocaustului, se estimează că până la jumătate de milion de romi au murit în ghetouri, lagăre de muncă sau execuții în masă[3]. Data de 2 august a fost aleasă pentru comemorarea victimelor la nivel european în parte pentru că în noaptea din 2 spre 3 August 1944, aproape 3000 de romi au fost uciși în lagărul Auschwitz II-Birkenau.

În deceniile ce au urmat celui de-al doilea război mondial, romii au continuat să fie supuși la politici discriminatorii. Spre exemplu, în Suedia și Norvegia, copii romi au fost luați de lângă familiile lor, iar femei rome au fost sterilizate forțat până în anii 1970[4]. Programele de ajutorare au avut până acum un succes limitat, în reducerea dezavantajelor pe care continuă să le aibă romii la nivel de grup, în mod disproporționat față de alte grupuri[5]. Iar aceștia încă se confruntă cu prejudecăți și discriminare[6].


Abonează-te acum la newsletter-ul lunar OpenPolitics.ro! Explicăm subiecte importante și de actualitate!


Romii în România

În mod excepțional la nivel european, în teritoriile ce fac parte azi din România, romii au fost în sclavie pentru aproximativ cinci secole[7]. Unii au migrat către vest, în timp ce alții au practicat diferite meșteșuguri și s-au stabilit în comunități, adesea la marginea localităților deja existente, în vreme ce alții au optat pentru un stil de viață mai nomadic.

În 1942, autoritățile române au deportat zeci de mii de romi în Transnistria. În lipsa adăposturilor și resurselor adecvate, mulți au murit de frig, foame sau diferite boli până să ajungă să fie puși la muncă în diferite ferme și ateliere. Alții au ajuns în tabere de concentrare. Supraviețuitorilor le-a fost permis să se întoarcă în România în 1946. Abuzurile comise împotriva lor nu au primit, însă, mare atenție. Doar începând din 2003 statul a recunoscut oficial că și romii au fost victime ale Holocaustului[8].

În perioada regimului comunist, statul nu a recunoscut romii ca fiind o minoritate în mod oficial, dar au fost implementate politici de „integrare”, care au inclus „sedentarizarea”. Romii, ca și alte grupuri, au fost supuși la relocări forțate[9].

Nu este clar câți romi mai sunt încă în România. Recensământul din 2011 a înregistrat prezența a peste 620.000 de romi (cca. 3% din populație), dar sunt estimări conform cărora numărul de romi ar fi mult mai mare, poate chiar dublu[10]. Romii rămân un grup dezavantajat comparativ cu alte grupuri etnice, mai expuși la sărăcie și la risc ridicat de discriminare și excludere și cu un acces mai redus la drepturi și beneficii de care se bucură alți cetățeni (cum ar fi educația sau sănătatea)[11].

Dacă ai vrea să mai afli câte ceva despre istoria romilor și situația lor de astăzi, recomandăm următoarele resurse:

  • Fișe produse de Consiliul Europei disponibile în mai multe limbi (inclusiv română), care acoperă istoria romilor din Europa din evul mediu și până în secolul XX;
  • Câteva explicații despre Holocaustul romilor, produse de Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, DC (SUA);
  • Un episod din Istorie pe șleau (o emisiune YouTube), despre sclavia romilor;
  • Un scurt reportaj video despre deportarea romilor în Transnistria produs de Europa Liberă.
  • Un reportaj despre segregarea școlară în ziua de azi în România (Dela0);
  • O serie de reportaje despre problema oamenilor fără acte de identitate, fără de care nu este posibil accesul la drepturi și servicii (inclusiv școală) (Dela0).

 


[1] Council of Europe. (2008). From India to Europe. De la: https://rm.coe.int/from-india-to-europe-factsheets-on-romani-history/16808b18ed. Marsh, A. (2013). Gypsies, Roma, Travellers: An Animated History.  De la: https://www.opensocietyfoundations.org/voices/gypsies-roma-travellers-animated-history

[2] Council of Europe. (2008). Austro-Hungarian Empire. De la https://rm.coe.int/austro-hungarian-empire-factsheets-on-romani-history/16808b19ed. Council of Europe. (2008). Central Europe. De la https://rm.coe.int/central-europe-factsheets-on-romani-history/16808b19c7. Council of Europe. (2008). The Great “Gypsy” Round-up in Spain. De la https://rm.coe.int/the-great-gypsy-round-up-in-spain-factsheets-on-romani-history/16808b1a7d. Council of Europe. (2008i). Western Europe. De la https://rm.coe.int/western-europe-factsheets-on-romani-history/16808b19e4.

[3] Council of Europe. Holocaust. De la https://rm.coe.int/holocaust-factsheets-on-romani-history/16808b1ab0.

[4] Berglund, N. (2015, Iunie 1). State issues new apology to Romani. News in English. De la https://www.newsinenglish.no/2015/06/01/state-issues-new-apology-to-romani/.

[5] Brüggemann, C., & Friedman, E. (2017). The Decade of Roma Inclusion: Origins, Actors, and Legacies. European Education, 49(1), 1-9. doi:10.1080/10564934.2017.1290422. Jovanovic, Z. (2015). De la https://www.opensocietyfoundations.org/voices/why-europe-s-roma-decade-didn-t-lead-inclusion. Sándor, J., Kósa, Z., Boruzs, K., Boros, J., Tokaji, I., McKee, M., & Ádány, R. (2017). The decade of Roma Inclusion: did it make a difference to health and use of health care services? International journal of public health, 62(7), 803-815. doi:10.1007/s00038-017-0954-9.

[6] Pew Research Center. (2014). Chapter 4. Views of Roma, Muslims, Jews. De la https://www.pewglobal.org/2014/05/12/chapter-4-views-of-roma-muslims-jews/. Csepeli, G., & Simon, D. (2004). Construction of Roma identity in Eastern and Central Europe: perception and self‐identification. Journal of Ethnic and Migration Studies, 30(1), 129-150. doi:10.1080/1369183032000170204. Kott, M. (2014). It is in their DNA: Swedish Police, Structural Antiziganism and the Registration of Romanis. In T. Agarin (Ed.), When Stereotype Meets Prejudice: Antiziganism in European Societies. Stuttgart: ibidem-Verlag. Powell, R. (2018, April 25). To Europe’s shame, Roma remain stigmatised outsiders – even when they live in mansions. The Conversation. De la https://theconversation.com/to-europes-shame-roma-remain-stigmatised-outsiders-even-when-they-live-in-mansions-95468.

[7] Council of Europe. (2008). Council of Europe. (2008). Wallachia and Moldavia. De la https://rm.coe.int/wallachia-and-moldavia-factsheets-on-romani-history/16808b19be.

[8] Council of Europe. (2008). Deportations from Romania. De la https://rm.coe.int/deportations-from-romania-factsheets-on-romani-history/16808b1c27.

[9] Council of Europe. (2008). State Policies under Communism. De la https://rm.coe.int/state-policies-under-communism-factsheets-on-romani-history/16808b1c58.

[10] Kearney, S. (2017, August 1). Who are the Roma people? Euronews. De la https://www.euronews.com/2017/08/01/who-are-the-roma-people.

[11] O versiune anterioară a acestui text, care a suferit mici modificări și adăugiri, a apărut în Toma, R (2019). „Roma versus Gypsy : do politically correct terms trigger more minority-friendly reactions?” Teză pentru titlul de Master în Științe Politice la Central European University, Budapesta (Ungaria).