• Marina Popescu , Raluca Toma

Votul informat este fundamental pentru democrație. El însă nu înseamnă că cetățenii trebuie să devină enciclopedii de politici publice sau de biografii ale candidaților și nici că emoțiile, simbolurile sau personalitatea candidaților nu ar trebui să ne intereseze.

Este firesc ca fiecare cetățean să selecteze ce și cât urmărește în funcție de cât de mult și ce anume vrea să afle. Motivele pentru care fiecare dintre noi alege dacă și cu cine vrea să voteze sunt multiple și nu orice tip de informație ne interesează sau ni se pare relevantă. Este totuși important să ne reamintim natura scrutinului electoral la care participăm tocmai pentru a nu avea iluzii ce putem obține.

Esențial este însă ca cetățenii să aibă oportunitatea să poată afla ce îi interesează și ce contează legat de opțiunile politice existente și să poată avea acces la informații corecte, complete și clare. Mediul online a mărit posibilitatea de a avea multe surse de informare, dar a micșorat posibilitatea de a fi siguri de credibilitatea lor și de acuratețea informației.

Pentru a îți facilita această decizie, ca și la precedentele alegeri europarlamentare, îți prezentăm o serie de surse de informaţie online în limba română despre opţiunile de vot, despre partide şi candidaţi, privind retrospectiv şi prospectiv, la nivel național și european.

S-ar putea să găsești informaţii neaşteptate. Asta înseamnă că ai aflat ceva nou! Tendința de a refuza ceva ce contrazice ce nu știm, este profund umană, dar la fel este și curiozitatea de a afla cît mai multe lucruri noi. Încearcă să nu refuzi ce este nou și neașteptat, dar fii atent la conținut indiferent dacă e ceva ce știi sau nu, ceva ce îți convine sau nu despre candidații sau partidul preferat sau displăcut.

Este important să știm că fiecare din instrumentele de informare de mai jos sunt construite pornind de la asumpţii despre ce contează în alegeri și nu toate instrumentele online sunt create egal, adică nu toate au acelaşi grad de acurateţe. Contează cum au fost făcute şi cât de mult putem verifica paşii făcuţi. Transparența surselor și metodelor folosite sunt cruciale pentru a putea aprecia dacă evaluarea sau poziționarea partidelor sau candidaților este corectă și adecvată.

Fiecare dintre noi are anumite valori și înclinații politice și partinice. Normele profesionale măresc șansele ca autorii să aibă motivația și mijloacele cognitive să-și controleze partizanatul, mai ales pentru că apartenența la mediul științific sau academic obligă la niște rigori în a formula criterii clare care să fie aplicate sistematic și echidistant. De aceea, profesionalismul autorilor și reputația de competență profesională în domeniul specific informațiilor pe care le prezintă reprezintă o indicație de credibilitate.

Întrebări importante despre credibilitatea instrumentului, pe scurt

  • De unde provide informaţia şi cum a fost selectată?
  • Ce fel de explicaţii legate de surse dau? Câte detalii? Pot fi verificate?
  • Cine sunt autorii, ce pregătire şi experienţă au și dacă ei sau organizația din care fac parte au sau nu o orientare ideologică sau de partid?
  • Ştim ce criterii de includere a actorilor politici s-au folosit?
  • Cum s-au selectat criteriile de codare sau evaluare? Cât sunt de sistematice? Pot fi aplicate în mod echidistant tuturor competitorilor?
  • Care a fost interacţiunea cu competitorii politici? Au fost solicitaţi să colaboreze? Au răspuns la solicitare?

Trecerea în revistă de mai jos nu încearcă să fie exhaustivă, nu reprezintă o aprobare sau susținere și nici o evaluare a partidelor, candidaților sau ideologiei proiectelor respective. Ea evidențiază totuși elemente ale designului instrumentelor care vă pot ajuta să decideţi dacă vă interesează folosirea lor, să identificaţi diferenţele faţă de celelalte instrumente şi măsura în care se potrivesc cu criteriile de calitate de mai sus.

Pentru că unele instrumente vă permit să vă poziţionaţi şi faţă de partide din alte state membre, acest lucru va fi menţionat. Nu este un plus neapărat util la vot însă este un plus de informație care uneori ne linişteşte că există undeva poate departe un partid cu care avem mult mai multe afinități decât cu cele din România.

 

Alegeri europarlamentare 2019: instrumentele de informare online 

You vote EU / Your vote matters

Tip de informație: Oferă informații despre toate cele 3 niveluri: partidele europene, partidele naţionale şi candidaţii individuali. Retrospectiv bazat pe voturile din Parlamentul European

3 secțiuni cu informație în limba română

Potrivește-ți votul

  • 25 de întrebări.
  • Posibilitatea de a-ți defini importanța subiectului.
  • Prezintă argumentele în favoarea fiecărei opțiuni și informații suplimentare.

Cum se poziționează – cu 2 secțiuni

  • Cum au decis politicienii în numele tău – cu opțiunile Politicieni individuali, Partide naţionale și Grupuri europene.
  • Ce spun organizaţiile – cu opțiunile – Organizaţii și Indivizi – o secțiune destul de puțin dezvoltată și incompletă pentru România unde există doar o singură organizație și nici o persoană individuală.

 

Vot alternativ/ Viitor alternativ:

  • Poți vedea care ar fi fost rezultatele celor 25 de voturi cheie dacă utilizatorii site-ului le-ar fi votat direct.
  • Îți poți genera și tu propriul scenariu, anticipând câte locuri ar urma să obțină fiecare grup politic european și cum ar impacta toate aceste modificări deciziile UE.

Răspunde la următoarele întrebări:

  • Cele două componente interactive principale (Potrivește-ți votul și Vot alternativ) includ 25 de întrebări ce țin de domenii diverse (economie, finanțe, mediu, drepturile omului, mediul digital, inteligența artificială) și au fost întrebările cheie puse deja în față PE.
  • Cum s-au poziţionat în trecut partidele din România faţă de problema respectivă, în ce măsură au votat în linie cu grupul european din care fac parte şi în ce măsură programul lor politic se potriveşte cu opţiunile mele?
  • În ce măsură partidul european cu care sunt compatibil/ă a votat în felul în care eu mi-aș fi dorit?
  • Care sunt principalii candidaţi pe listele partidelor din România şi în ce măsură poziţia lor de până acum reflectă preferinţele mele?

Competitori electorali incluși: Familiile politice din PE, partidele naționale și europarlamentării care sunt în PE sau participă la alegeri, cei din urmă în măsura în care au răspuns la chestionarul trimis de realizatori.

Rezultate: Compatibilitatea cu pozițiile actualilor și potențialilor membri ai PE pe cele 25 de probleme analizate. Utilizatorul poate afla compatibilitatea sa cu grupurile europene sau partidele din orice țară, ori cu candidații individuali. Rezultatele sunt ponderate și de importanța pe care utilizatorul o acordă fiecărei întrebări, acesta putând să aleagă între trei niveluri.

Sursa informaţiei: Istoricul voturilor europarlamentarilor actuali. În cazul candidaților, pozițiile pe care le-au comunicat ca răspuns la chestionar.

Autori: Un consorțiu de 5 organizații europene, din care fac parte: Riparte il futuro (Italia), VoteWatch Europe (Belgia), European Citizen Action Service (Belgia), Vouliwatch (Grecia) and Collegium Civitas (Polonia) cu scopul de a întări dialogul dintre toți actorii implicați în alegerile europene din luna mai 2019. Organizațiile partenere (v. informațiile despre ele) au o reputație extrem de bună și este finanțat de Programul Uniunii Europene pentru Drepturi, Egalitate și Cetățenie (2014-2020).

 

EUandI (pagina în română EUandI)

Tip de informație: Prospectiv și retrospectiv

Compatibilitatea cu partide din România/statele membre UE când vine vorba de teme din următoarele domenii:

  • Politici sociale; politică fiscală; politică monetară; migrație; societate; mediu; drepturi și aplicarea legii; politică externă și de apărare a UE; funcționarea instituțiilor UE.

Competitori electorali incluşi: ALDE, Alianța 2020 USR-PLUS, PMP, PNL, Pro-România, PSD, UDMR

Sursa poziţiilor partidelor:

  • Printre surse s-au numărat răspunsurile partidelor la un chestionar transmis de echipă (dacă a existat un răspuns), programele electorale (inclusiv de la alegerile precedente), platforma electorală a Euro-partidelor pentru alegerile în Parlamentul European, documentele programatice şi oficiale ale partidelor, interviuri media, comunicate și alte declarații ale liderilor partidelor sau ale candidaților, ș.a. (vezi lista și metodologia de codare aici).
  • În cazul României pare să fi răspuns la chestionar doar UDMR, singurul partid care a răspuns și în trecut acestor feluri de solicitări (cf. experienței noastre de cercetare și legată de Testvot, precum și a altor cercetători participanți la conferința “Cetățenii și reformele instituționale” organizată de Median Research Centre (MRC) la București).
  • Sursele utilizate nu au toate aceeași greutate, și deși echipa a fost instruită să codifice conform unei ierarhiia importanței surselor, de multe ori cel puțin în cazul României sursa este ceva din josul ierarhiei (de exemplu declarația unui candidat).
  • Există referinţe directe pentru aproape toate pozițiile, ceea ce înseamnă un grad ridicat de transparenţă a codificărilor.

Rezultate/compatibilitate: Per total întrebări, per întrebare, grafice pe poziţii ideologice urmărind codarea, bazate pe axele de diferenţiere folosite în studii academice despre partide politice şi competiţia politică.

Autori: Coordonat de European University Institute, proiectul a inclus 28 de echipe(câte una pentru fiecare stat membru, majoritatea cercetatori din mediul academic).

 

Votul Meu

Tip de informație: Prospectiv și retrospectiv

 Compatibilitatea cu partide din România/statele membre UE când vine vorba de teme din următoarele domenii:

  • Politici sociale; politici economice; migrație; politică de apărare și externă a UE; mediu; societate; drepturi și aplicarea legii; funcționarea instituțiilor în UE și în România

Sursa pozițiilor partidelor:

  • Programele electorale ale partidelor, interviuri cu candidați sau lideri ai partidelor, discursuri politice sau opinii ale unor experți externi (mai multe informații aici)
  • Nu există referințe pentru pozițiile partidelor, ceea ce înseamnă un grad scăzut de transparenţă a codificărilor.

Competitori electorali incluşi: ALDE, Alianța 2020 USR-PLUS, PMP, PNL, Pro-România, PSD, UDMR

Rezultate/compatibilitate: Per total întrebări, per întrebare, grafice pe poziţii ideologice urmărind codarea, bazate pe axele de diferenţiere folosite în studii academice despre partide politice şi competiţia politică.

Autori: Cercetători de la Centrul pentru Studiul Democrației, Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca (vezi aici echipa).

 

Lista neagră a alegerilor europarlamentare (SAR-ARC)

Competitori electorali incluşi: Partidele şi candidaţii cu şanse să fie aleşi.

Tip de informație: Retrospectiv. Candidați.

Criterii/Informaţii disponibile:

Prezintă o “listă neagră” a candidaţilor care prezintă probleme de „integritate”, potrivit unuia sau mai multora din criteriile următoare.

  • „Profit necuvenit” de pe urma funcției, „de exemplu ca abonat la contracte de stat (care depășesc în economia firmei profitul din afacerile pur private) sau avere neconcordantă cu sursele transparente de venit”;
  • „Fraudă academică”, care pare să se refere la plagiat sau suspiciuni de plagiat;
  • „Trimiteri în judecată pentru corupție sau alte fapte penale”;
  • „Nepotism” – definit ca „promovarea rudelor folosind influența publică și orice încălcare în profit personal a separației public-privat în exercitarea unei funcții publice”
  • „Traisesm” (dacă s-au înscris de-a lungul timpului la mai mult de 3 partide);
  • „Autonomia față de serviciile secrete”, care pare să se refere la colaborarea cu serviciile secrete în calitate de agent
  • „Atitudini discriminatorii față de minorități”, care pare să corespundă cu faptul de a fi fost amendat de Consiluliul Național de Combatere a Discriminării

Rezultate: Rezultatele analizei sunt prezentate într-un fișier pdf cu trei coloane, reprezentând:

  • elemente din istoria candidaților care nu respectă criteriile de integritate;
  • numele persoanelor care corespund criteriilor de integritate;
  • lucruri pe care „e bine să [le] știți”. Lista este destul de greu de parcurs (20 pagini, fără capete de tabel de la pagina 2 încolo).

În plus, pe lângă informațiile din prima coloană, care se referă la ceea ce „nu corespunde” criteriilor de integritate alese de SAR-ARC, autorii au ales să includă și aspectele care sunt „bine de știut”, categorie ambiguă, greu de interpretat.

Sursa:

  • Sunt prezentate surse pentru informațiile menționate, iar sursele sunt preponderent articole de presă și declarațiile de integritate/avere ale candidaților.
  • Nu este prezentată o schemă de codare ori definiții clare pentru toate conceptele. De exemplu, este neclar cum este definită frauda academică și nu putem decât să deducem ce este considerat fraudă de către analiști pe baza a ceea ce a intrat în listă.

Competitori electorali inclușiEchipa SAR-ARC a analizat profilurile a 87 candidați: câte 11 candidați de la cele 7 formațiuni care sunt cele mai bine plasate în sondaje (ALDE, Alianța 2020 USR-PLUS, PMP, PNL, Pro-România, PSD, UDMR), precum și primii candidați de pe listele altor 6 partide și 3 candidați independenți

Autori: Societatea Academică din România (SAR) – România Curată.

 

INIȚIATIVA ROMÂNIA – România Alege 2019

Tip de informație: Retrospectiv despre candidați, prospectiv despre partide, informații de baza legate de Parlamentul European, secțiune despre procedura votului. Subiectele / domeniile au fost selectate pe baza Eurobaromentrului din martie 2019 și din analiza programelor electorale ale partidelor.

Criterii: Există o serie de trei criterii aplicate în evaluarea candidaților (72 de candidați cu șanse de la toate partidele înscrise în cursa electorală și 3 candidați independenți a căror evaluări pot fi vizualizate comparativ). Evidențiate cu rosu sunt evaluările care se încadrează în prima categorie de la toate cele 3 criterii, cu galben cele din a doua categorie și cu verde cele din a treia categorie:

Integritate

  • Candidații urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal nedefinitiv sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal.
  • Candidații implicați în alte situații grave care pun sub semnul întrebării integritatea lor.
  • Candidații fără probleme definite anterior.

Stat de drept

  • Candidații cu inițiative legislative de limitare a atribuțiilor DNA, ANI, ICCJ sau de schimbarea a legislației penale in sensul dezincriminării unor fapte penale pentru foloase personale sau partinice, cu voturi împotriva ridicării imunității colegilor parlamentari sau cu declarații repetate pentru subminarea credibilității instituțiilor judiciare independente.
  • Candidații fără probleme definite anterior.
  • Candidații fără probleme definite anterior.

Valori Europene

  • Exprimarea constantă, uneori virulentă, de poziții anti-europene, marcată de contestarea pe scară extinsă a obiectivelor și valorilor UE și promovarea unei retorici suveraniste.
  • Cel puțin o poziție anti-europeană exprimată și contestarea sporadică a unor obiective și valorilor UE, inclusiv prin poziționarea naționalistă.
  • Nicio poziție publică antieuropeană exprimată, fiind permise cel mult scăpări contra unor obiective și valorilor UE, acoperite însă de angajamentul clar pro-european.

Informații disponibile: Profilele candidaților, istoric și orientare a partidelor politice, programele electorale, informații despre Parlamentul European, istoricul alegerilor europene în România și ghidul alegătorului, informații despre referendumul pe justiție, informații despre metodologie și echipa care a contribuit la proiect.

Rezultate: Au construit CV-urile pentru 75 de candidați, a rezumat 11 programe electorale de la cei 16 competitori aflați în cursa electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European.

Competitori electorali inclușiAlianța USR PLUS 2020, PRO România, UDMR, PNL, ALDE, PMP, PSDI, Partidul România Unită, independenții: Georgiana-Carmen Tudoran, Goerge-Nicolae Simion, Peter Costea.

SursaNu exista link-uri pentru toate informațiile și candidații și nici criterii sistematice de selectare a argumentelor. Calitatea principală a site-ului este transparența. Această transparență ne permite să verificăm fiecare dintre noi, ceea ce este însă o muncă laborioasă și de durată care în mod normal face parte din activitatea de bază a jurnaliștilor. Întrebările de mai sus sunt de același tip ca cele primordiale ale jurnalismului bazat pe adevăr, extrem de relevante în lumea digitală în care oricine poate produce conținut și rapoarte, dar jurnaliștii profesioniști și mass media profesionistă au obligația să le filtreze pentru a nu propaga informații greșite/neverificate. În schimb mai multe site-uri de știri și organizații media au reprodus rezultatele proiectului fără nicio verificare sau mențiune privind calitatea analizei realizate de autorii proiectului. De asemenea, merită remarcat și interesul scăzut în media românească pentru instrumentele de tip VAA (voting advice application), în ciuda relevanței recunoscuta la nivel internațional.

Autori: 14 autori, majoritar nespecialiști în domeniu. Voluntari în cadrul ONG-ului Inițiativa România, care a debutat după momentul incendiului de la clubul Colectiv drept ”omișcare civică care își propune coagularea cetățenilorși a societății civile în București”.Dintre inițiatori, doar unul mai face parte din echipa care a realizat proiectul România Alege 2019.

 

Calitatea instrumentelor online variaza peste tot, dar existența lor este valoroasă. Autorii lor iau decizii dificile și au constrângeri legate de timp, aces la date și complexitatea peisajului electoral. Dar pentru a putea folosi în mod real astfel de instrumente, este necesar ca fiecare dintre noi să știe cât mai mult despre scopurile și relevanța informației și să fie atent care sunt criteriile folosite și cat de corect și sistematic sunt aplicate.

Putem lua în considerare reputația și posibilele motivații, dar în primul rând să nu uităm să ne punem cele câteva întrebări de bun simț pe care le-am menționat mai sus. Partizanatul mobilizează, dar doar informația corectă face ca mobilizarea să aibă sens.