Update 8 iulie 2024: Rezultatele finale ale alegerilor legislative din Franța au fost publicate. Coaliția de stânga a câștigat cea mai mare proporție de voturi (28%) și de mandate (31%). Dar niciun competitor nu are o majoritate absolută și trei forțe principale își împart o mare parte din cele 577 mandate: coaliția de stânga are 182; coaliția condusă de președintele Macron are 168, iar partidul lui Marine Le Pen și aliații au adunat 143.
Rezultatele alegerilor din Franța vor sosi treptat începând cu aproximativ 21:30 (ora României). Dar două sau trei institute de sondare vor publica estimări la ora 21:00, iar acestea sunt de obicei destul de exacte. Nu există niciun motiv să ne entuziasmăm; din contră, mai degrabă putem să ne întristăm și să tragem unele învățăminte.
Au apărut zece previziuni de la primul tur al alegerilor încoace și toate aveau estimări privind distribuția mandatelor cu intervale foarte mari între minimul și maximul previzionat pentru fiecare competitor în parte. Niciuna din aceste estimări publicate nu vedea șanse reale ca partidul lui Marine Le Pen (Reuniunea Națională, RN) și aliații săi să obțină majoritatea absolută a mandatelor. Mai mult, doar una din aceste previziuni indica faptul că RN și forțele de centru-dreapta precum Les Republicains (LR) și aleșii de sub umbrela DVD (Divers Droite) ar putea, împreună, să adune o majoritate a mandatelor din următorul parlament.
Acest lucru înseamnă că RN va refuza cel mai probabil să participe la formarea guvernului. Este o veste proastă pentru cei ce ar dori să vadă oameni care se simt bine în compania lui Vladimir Putin în următoarea întâlnire a Consiliului de Miniștri ai Uniunii Europene. Totuși reputația sistemului politic francez va suferi și mai mult în următoarele luni de blocaj aparent și neguvernabilitate decât în ultimii doi ani de guverne minoritare nepopulare.
Desigur, sursa problemei nu este incapacitatea poporului francez de a forma majorități politice. Mai degrabă, impasul care se apropie este rezultatul sistemului semi-prezidențial care a fost creat pentru a face față crizei politice din 1958. Pe scurt, acest sistem a fost capabil să ofere o poziție guvernamentală confortabil stabilă timp de ani de zile unor forțe politice care se bazau doar pe aproximativ 30 sau 40 % din voturi. Aceasta cu condiția ca alianța câștigătoare să nu provină de la polii cei mai polarizați din spectrul politic.
Acum este momentul de a plăti prețul acestui lucru sub forma unui blocaj (sau: lupte politice murdare) și a neguvernabilității. Pentru că președintele mai are ani de mandat, dar trebuie să împartă puterea executivă cu o majoritate legislativă inexistentă, ceea ce va oferi justificarea perfectă pentru practici nedemocratice precum guvernarea prin decret. Alternativ, s-ar putea crea o mare coaliție politică, una care să depășească o linie de demarcație presupus de netrecut, cu programul de a crea, în sfârșit, o democrație parlamentară funcțională cu un sistem electoral proporțional.
Sursă imagine: Wikipedia.
Scrie un comentariu