Update 25 martie 2019:

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că este „aproape hotărât” să convoace un referendum pentru data de 26 mai 2019, când au loc și alegerile pentru Parlamentul European. Președintele nu a explicat care sunt întrebările luate în calcul, dar din contextul declarațiilor reiese că tema mai largă ar putea fi sistemul de justiție.

Între timp, reprezentanții mai multor ONG-uri, precum și alte persoane publice, au anunțat că au primit și au acceptat invitația președintelui de a participa la consultări. Din informațiile publice la ora actuală, reiese că deocamdată este prevăzută o singură întâlnire, pentru marți 26 martie.

Această abordare față de consultarea societății civile a fost aplicată de Președintele Iohannis și în anul 2015, în contextul protestelor care au urmat incendiului de la Colectiv. Echipa Median Research Centre – MRC reia, în consecință, argumentele pe care le-a transmis președintelui și publicului în 2015.

Pentru ca o consultare să producă rezultate și să aibă legitimitate, este important să fie clar definite și bine fundamentate următoarele: A) scopul și agenda consultărilor; B) criteriile de selecție a persoanelor consultate; C) metoda prin care se face consultarea propriu-zisă.

Subliniem, de asemenea, că un referendum are nevoie de întrebări care să fie deopotrivă ușor de înțeles și suficient de specifice încât opțiunile la dispoziția cetățenilor să fie clare și să permită un vot informat, să fie realiste în așa fel încât să fie posibilă punerea în practică a rezultatului. Riscul unui referendum „pe justiție” este de a avea întrebări care sunt fie extrem de vagi ori extrem de specifice și tehnice, în mass media și pe rețelele de socializare apărând, de altfel, propuneri care nu îndeplinesc criteriile de baza pentru un referendum democratic.

Consultările și discuțiile nu sunt același lucru și procesul democratic nu este ajutat când le amestecăm. La fel, referendumul poate să fie un mecanism democratic doar dacă există o grijă clară și consistentă în acest sens, așa cum mai multe rapoarte pe această temă:


Stimate Domnule Președinte,

În urma apelului pe care l-ați făcut în seara de 5 noiembrie 2015, prin care invitați „coalițiile de organizații non-guvernamentale cu largă recunoaștere publică să desemneze câte un reprezentant care să participe la consultările de vineri, 6 noiembrie a.c”, dorim să ne exprimam îngrijorarea legată de modalitatea complet neclară și necorespunzatoare de comunicare și organizare a acestui demers, care falsifică ideea de consultare.

Credem că, în primul rând, este nevoie să existe subiecte și scopuri precis definite (A). În funcție de aceste două aspecte esențiale, va fi mai clar cine participă (B), cum se discută, cum se decide și care sunt recomandările (C).

A:

  1. Consultările ar trebui sa aibă un subiect bine definit, dar acesta nu e este prezentat în comunicatul remis presei.
  2. „reforma instituțiilor publice, transparentizarea și democratizarea proceselor politice” reprezintă o arie enormă de subiecte, care nu se pot discuta la grămadă.
  3. Nu a fost prezentat clar nici scopul consultărilor, și anume ce se dorește a se obține în urma lor. În cazul în care scopul este „sondarea opiniilor” cu privire la desemnarea viitorului prim-ministru, asta ar însemna nu doar deturnarea ONG-urilor de la misiunea lor, ci și pervertirea deopotrivă a principiilor democrației reprezentative și ale democrației participative.

B:

  1. Dacă această consultare se dorește a fi democratică, atunci ea trebuie să includă cât mai multe voci și nu doar pe cele mai stridente sau active.
  2. Principiile de selecție trebuie sa fie anunțate și în concordanță cu subiectul și scopul consultărilor.
  3. Este important ca ONG-urile sa fie consultate datorită faptului că lucrează pentru cetățeni, însă ele nu se pot substitui acestora, ci pot doar să împărtășească expertiza și experiențele din lucrul lor cu cetățenii.
  4. Cetățenii din „stradă” se fac auziți prin protest, dar posibile organizații și lideri care să reprezinte diversele lor idei și interese nu pot aparea în doar câteva zile, mai ales în cazul unui protest spontan și eterogen, legat de nemulțumiri multiple față de funcționarea instituțiilor din țară.

C:

  1. E nevoie de la bun început să se știe care este forma prin care se pot articula opiniile exprimate în cadrul consultărilor. Se fac prezentări de către experți? Se explică cu argumente pro și contra? Au loc discuții punctuale în grupuri? Mai mult, trebuie explicat cum se va decide: prin vot? Prin consens?
  2. Există metode de consultare funcționale care sunt concepute în așa fel încât să asigure caracterul lor democratic și corelarea cu nevoile consultării. Să nu ignorăm experiențele pozitive  sau încercările care au avut loc în alte state în favoarea unui proces pripit care riscă, la final, să genereze frustrare și dezamăgire și să decredibilizeze demersul de consultare a cetățenilor.

Considerăm că această invitație poate sugera o falsificare a ideii de consultare și o neînțelegere a democrației. Calitatea procesului de consultare și reformă contează pentru calitatea deciziilor și soliditatea instituțiilor pe care suntem convinși că și le dorește și Președinția.

A face ceva prost și în totală contradicție cu principiile democratice și cu scopurile declarate poate avea repercusiuni negative care să ducă la o și mai mare delegitimare a procesului politic democratic.

 

Cu stimă,

Echipa MRC