La fel ca în 2008, 2009, 2012 și 2014 fiecare alegător din România poate să afle cu ajutorul TestVot diferenţele de viziune politică ale principalilor competitori electorali. Acum poți vedea pozițiile candidaților pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 2 noiembrie 2014 şi să le compari cu propriile opinii. Am inclus întrebari legate de viziunea candidaților despre rolul Președintelui României, reprezentarea cetățenilor, apărarea și securitatea națională, politica externă, relațiile României cu Uniunea Europeană, teme importante pentru înțelegerea funcției prezidențiale și relevante pentru fiecare alegător.

Dacă unele subiecte ți se par necunoscute, înseamnă că ai aflat ceva nou despre propunerile candidaților aflați în competiția electorală.

Aplicația TestVot are două etape.

  1. Utilizatorii sunt rugați să răspundă în termeni de acord și dezacord la un set de 24 de afirmații, răspunsurile neutre și non-răspunsurile (nu știu/nu am o opinie) fiind permise de aplicație.
  2. Utilizatorii pot vizualiza compatibilitatea pozițiilor lor cu cele ale candidaților atât la nivel general, cât și separat pe domenii de interes public si pe fiecare întrebare.

Ce informație primești

  • Exprimarea acordului sau dezacordului față de afirmațiile din test creşte sau reduce gradul de compatibilitate al utilizatorului cu candidații, în funcție de poziția acestora față de respectiva temă.
  • Întrebările contează în mod egal în calcularea afinităților tale atât per total cât şi pe domeniile specifice.
  • Este posibil să nu răspunzi la o întrebare. Acea întrebare nu va fi inclusă în analiza pe baza căreia aplicația TestVot îți oferă răspunsul final: „Care  candidat este mai apropiat de opțiunile mele politice?”
  • Întrebările sunt însoțite de explicații care să facă mai accesibile aceste subiecte. Este definită problema, plasată în contextul problematicii naționale și internaționale şi prezentate argumente pro şi contra.
  • Pozițiile candidaților au fost stabilite pe baza analizei programelor electorale realizată de cercetătorii MRC și a răspunsurilor primite de la aceștia. Am primit răspunsuri si explicatii de la candidatul UDMR Hunor Kelemen caruia ii multumim pentru profesionalism si pentru seriozitate in asumarea publica a unor pozitii.
  • Am decis să includem candidații în măsura informațiilor disponibile. Având în vedere lipsa informațiilor despre pozițiile candidaților mici (cu exceptia lui William Brânză) si despre Teodor Meleșcanu, am decis să includem următorii candidați care ocupa de altfel locurile principale conform sondajelor de opinie colectate de MRC:
  • Victor-Viorel Ponta – candidat din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC http://victorponta.ro/
  • Klaus-Werner Iohannis – candidat din partea Alianței Creștin-Liberale Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal ACL http://www.iohannispresedinte.ro/
  • Monica-Luisa Macovei – candidată independentă http://macoveipresedinte.ro/
  • Hunor Kelemen – candidat din partea UDMR http://www.kelemenhunor.ro/
  • Elena-Gabriela Udrea – candidată din partea PMP http://www.romaniafrumoasa.ro/
  • Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu – candidat independent http://www.tariceanu.ro/

Atenție la opțiunea neutru!

  • Utilizatorul trebuie să decidă dacă este într-adevăr neutru față de toate variantele de rezolvare a respectivei probleme publice sau nu are nici o opinie despre subiect. Sunt opțiuni diferite și au implicații pentru plasarea față de pozițiile exprimate de candidați.
  • A alege o opinie neutră aduce cu sine o compatibilitate sporită cu candidații care se plasează ca neutri pe respectiva temă, candidații care se declară centriști pe respectivul subiect și nu au o preferință pentru o opțiune sau cealaltă. Acești candidați pot să fie realmente centriști însă pot să se plaseze și strategic neutru pentru a mări șansele de a fi aproape de cât mai mulţi cetăţeni.
  • A alege nu ştiu/ nu am o opinie te plasează la distanţă egală şi maximă de toți candidații, dar poţi afla poziţia candidatului pe respectivul subiect în graficele pe domenii.
  • Dacă candidatul nu are nici o poziţie, atunci el este considerat a fi la distanţă egală şi maximă de toate cele cinci opţiuni.

Selectarea subiectelor

Nu există întrebări perfecte şi nici un set de întrebări care să reflecte perfect nevoile şi preocuparile cetăţenilor si să includă toate aspectele care îi interesează  Asta tocmai pentru că nu există un singur răspuns simplu şi universal valabil legat de ce contează sau de ce ar trebui ţinut cont la vot. Şi astfel diferă şi asumpţiile pe care se bazează chestionarele din instrumentele de informare precum TestVot.

În selectarea domeniilor am luat în calcul nevoia de a înțelege funcția prezidențială și de aceea ne-am concentrat  pe de o parte pe prerogativele Președintelui României (apărarea și securitatea națională, politica externă, relațiile României cu Uniunea Europeană) și pe de altă parte pe viziunea mai generală, despre funcția de președinte, reprezentarea cetățenilor și instituțiile democratice ale țării.

Întrebările încearcă să surprindă diferențele programatice, de substanță și, pe cât posibil, și diferențele de valori și idei dintre candidați.

Selectarea subiectelor şi formularea întrebărilor au fost influenţate şi de rezultatele sondajului experţilor organizat de catre Fundaţia Median Research Centre – MRC în perioada 20 – 27 octombrie 2014. [1]

De asemenea, am încercat să includem temele care sunt puse pe agenda în campanie şi am dat mai multă importanţă unor teme concrete şi care au fost măcar tangenţial discutate sau au o relevanţă imediată în detrimentul unor întrebări mai generale şi cu un grad de comparabilitate mai mare, tocmai pentru că TestVot este în primul rând un instrument de informare pentru cei care votează în România pe care îl folosim apoi pentru cercetare academică, dar nu invers.

Analiza sau codificarea pozițiilor

  • Metodologia standard prevede urmărirea unor subiecte relevante și identificarea pozițiilor distincte, respectiv a soluțiilor alternative în programele candidaților, codarea acestora fiind făcută pe baza analizei de conţinut realizată de experţi şi a răspunsurilor furnizate la chestionar de candidați.
  • Codificarea a fost făcută de către experții MRC care au plasat partidul într-una dintre cele 5 categorii de răspuns. Conform standardelor metodologice folosite și de alte astfel de aplicații, această plasare se bazează pe o referință precisă la o secțiune din programul partidului, respectiv pe răspunsurile date de candidați la chestionarul aplicaţiei. Candidații au avut, de asemenea, posibilitatea de a oferi explicaţii suplimentare asupra opţiunilor lor pentru fiecare întrebare.
  • Dacă poziţia exprimată de candidat diferea semnificativ de cea atribuită de noi, evaluarea noastră a fost menținută dacă partidul nu a oferit un răspuns amănunțit cu referință la program sau declaraţii publice anterioare.
  • Am inclus, în general, doar întrebări care au referinţe clare rezultate din programele electorale a cel puțin doi candidați.
  • Dificultăţile metodologice legate de scala de 5 puncte şi posibilitatea ca candidații să aleagă strategic poziţia neutră când nu au o poziţie şi nu când au o poziţie centristă rămâne o dilemă pentru toţi designerii de astfel de instrumente de informare.
  • Deşi la TestVot pentru alegerile prezidenţiale din 2009 am inclus opţiunea de a lua în considerare importanţa pe care o acordă utilizatorul fiecărei întrebări, de această dată, ca şi în 2012 si la europarlamentarele din 2014, am considerat că cetăţeanul dacă are realmente o serie de subiecte care îl interesează mai mult şi contează mai mult pentru el va putea să le ia mai mult în considerare. De exemplu, dacă eşti de acord cu un partid legat de toate subiectele însă eşti în complet dezacord pe o chestiune esenţială de principiu, vei putea evalua asta şi nu am considerat că e nevoie să facem noi ponderarea. Am vrut şi să evităm încărcarea instrumentului cu atribuirea artificială de grade de importanţă unor întrebări la care poate utilizatorul nu s-a gândit niciodată. Informatii despre apropierea de un candidat pe fiecare domeniu si intrebare sunt disponibile în analiza detaliată şi in fişierul pdf cu rezultatele TestVot.

Context

TestVot este lansat în ultima săptămână de campanie electorală pentru a putea surprinde cât mai multe dintre temele de interes public. Datorită specificului competiției electorale românești, în care candidații exprimă puține poziţii programatice de-a lungul timpului sau în afara campaniei electorale, proiectul nostru s-a desfășurat pe o perioadă mult mai scurtă decât alte proiecte similare din țările occidentale, practic mai ales dupa lansarea programelor candidaților politice. De asemenea, nu am încercat să impunem diferenţe programatice şi ideologice inexistente în fapt sau irelevante pentru functia prezidenţială doar pentru a permite mai uşor comparaţiile (de fapt artificiale) cu candidații şi competiţia politică din alte țări sau pentru că ele sunt acoperite de unii candidați.

Cetățenii percep că diferențele dintre partide sau candidați nu sunt serioase, dar au nevoie să fie informați atunci când ele există. Şi au nevoie să ştie care sunt subiectele despre care e firesc să afle ce cred/propun candidații, chiar dacă în mod firesc aceste aspecte nu vor fi singurele de care vor ține seama când se decid cu cine să voteze.

Aplicaţia TestVot nu îţi spune cu cine să votezi. Scopul ei este de a da idei despre ce subiecte contează şi ce consideraţii poţi avea când votezi. Noi nu-ţi dăm criteriile, ci doar informaţie şi explicaţii. Astfel sperăm să stimulăm cererea de informaţii politice substanţiale şi să creştem proporţia votului informat. Totodată, vrem să expunem şi subiecte care nu beneficiază foarte mult de acoperirea mass-media şi despre care candidații, experţii şi consultanţii lor, evită uneori să discute în dezbaterile publice electorale.

Verifică-ţi compatibilitatea politică acum!

[1] La sondaj au participat 73 de cercetători academici (din România şi din străinătate), jurnalişti şi formatori de opinie. Sondajul a fost trimis la 243 experţi în ştiinţe politice şi sociale din mediul academic si societatea civila, jurnalişti politici şi formatori de opinie. Aceştia au fost selectaţi pe baza următoarele criterii: pregătire, cercetare şi publicaţii pe temele de interes ale sondajului şi notorietate publică. Rata de răspuns a fost de 37.7%, comparabilă cu majoritatea sondajelor de acest fel.