Design instituțional

• Pentru a nu mai ajunge în situaţia de a recurge întotdeauna la Curtea Constituţională, conflictelor instituţionale dintre președinte și primul-ministru ar trebui să le fie indicate și oferite în chip direct soluţii de ordin constituţional, clare și precise.
• O nouă Constitutie trebuie să ofere garanţii ferme privind independenţa justitiei și să mărească numărul de locuri alocat societăţii civile în CSM.
  Eliminarea oricăror imunităţi pentru membrii guvernului în legătură cu infracţiunile comise de aceştia în exerciţiul funcţiei şi angajarea răspunderii lor potrivit dreptului comun; eliminarea imunităţii parlamentarilor în ceea ce priveşte reţinerea, arestarea sau percheziţionarea acestora.
• Introducerea, în Regulamentul camerelor parlamentare, a unui mecanism automat de pierdere a calităţii de parlamentar în cazurile în care s-au emis hotărâri judecătoreşti definitive de incompatibilitate sau de condamnare.
• Pierderea funcţiei publice a demnitarului care a fost găsit incompatibil, de la data rămânerii definitive a deciziei ANI, prin necontestare, sau de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti.
• Asigurarea transparenţei finanţării partidelor şi a campaniilor electorale.

• Președintele să desemneze pentru funcţia de prim‐ministru persoana propusă de partidul sau alianţa politică care a obţinut peste 50% în alegerile legislative.
• Lipsa cvorumului de prezenţă necesar validării referendumului va fi prevăzută în Constituţie.
• Combatem traseismul politic: introducem procedura de „recall”, dupa model american – referendum local prin care se poate retrage mandatul parlamentarului „traseist”. Un grup de alegători dintr‐un colegiu (numărul trebuie definit prin lege) poate solicita retragerea mandatului dacă parlamentarul din colegiul lor a trecut la un alt partid; în acest caz se organizează un referendum local. Astfel, la voinţa electoratului, parlamentarul care părăsește partidul în numele căruia a candidat își poate pierde mandatul

• Parlament unicameral cu 300 de parlamentari.

a) radierea conceptului de stat naţional.

b) definiriea conceptului statului în concordanţă cu spiritul Uniunii Europene.

c) descrierea clară şi funcţională în Constituţie a principiului separării puterilor în stat, conform aşteptărilor sociale şi tendinţelor europene. Creşterea puterii Parlamentului şi a autorităţilor locale în paralel cu reducerea puterii şefului statului şi a administraţiei centrale.

d) definirea, în Constituţie, a conceptului suveranităţii în interpretarea sa europeană, contemporană.

e) stabilirea şi definirea clară a conceptului subsidiarităţii în Constituţie.

f) extinderea drepturilor cetăţeneşti, în special corelarea lor cu Carta Drepturilor Cetăţeneşti a Uniunii Europene.

g) asigurarea unor drepturi, competenţe şi mijloace de implementare de la caz la caz exclusive, în alte instanţe de participare la decizie comunităţilor entice în probleme privitoare la păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţiilor.

h) asigurarea, prin Constituţie, a posibilităţii formelor de autonomie şi a dreptului la autonomie;

i) stabilirea şi garantarea prin Constituţie a principiilor de bază ale unui sistem electoral care să asigure reprezentarea proporţională.

j) desfiinţarea totală a ordonanţelor de urgenţă ale guvernului sau limitarea drastică a domeniului reglementat de către acestea.

k) definirea în Constituţie a regiunilor ca unităţi ale administraţiei publice cu corpuri şi competenţe decizionale şi executive independente preluate de la puterea centrală.

• Consfinţirea în Constituţie a principiului de bază al Uniunii Europene privind respectarea principiilor unităţii geografice, istorice, economice şi culturale la constituirea regiunilor de dezvoltare.