Design instituțional

• Dincolo de accentele personale, aceste conflicte instituţionale îşi au sursa chiar în legea fundamentală care conferă preşedintelui legitimitate populară, dar nu îi acordă prerogativele executive necesare pentru a realiza programul pe baza căruia a fost ales, în timp ce Guvernul şi prim-ministrul au cele mai importante prerogative executive, dar nu se bucură de legitimitatea întemeiată pe votul direct.
• Cât timp există această amenajare constituţională a puterii executive, conflictele dintre preşedinte şi prim-ministru nu vor putea fi înlăturate. Astfel, preşedintele va avea mereu tendinţa de a subordona guvernul, fără de care nu îşi poate realiza programul, iar cel de-al doilea va încerca să se opună, demonstrând că este singurul şef al puterii executive.
• Inevitabil, conflictele prelungite vor trebui rezolvate prin interpretări frecvente ale Curţii Constituţionale, supusă astfel unei presiuni constante.
• Programul identifică 3 soluţii, fără a argumenta în favoarea uneia (n.n.): “regimul politic parlamentar, regimul politic prezidenţial sau regimul semiprezidenţial consolidat”.

Parlament Unicameral :

• O nouă reglementare a instituţiei dizolvării parlamentului şi a moţiunii de cenzură, precum şi introducerea unei reglementări cu privire la moţiunea de încredere.
• Parlamentul ar putea fi dizolvat pe modelul austriac atunci când pierde într-o situaţie de confruntare cu preşedintele, aşa cum a fost suspendarea preşedintelui.
• Reforma sistemului electoral şi obligaţia fiecărui partid de a anunţa candidatul propriu sau candidatul desemnat în comun cu alte partide pentru funcţia de prim-ministru.
• Întărirea autonomiei parlamentare şi a controlului parlamentar asupra Guvernului.
• Limitarea imunităţii parlamentare la voturile şi declaraţiile făcute în exercitarea mandatului
• Reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300 de aleşi.

• Unul dintre obiectivele fundamentale ale guvernării va fi reclădirea încrederii cetăţenilor în instituţia Parlamentului. Un stat democratic nu poate funcţiona cu un for legislativ lipsit de sprijin popular și ignorat de celelalte instituţii publice.
• Alianţa PSD-PC a înţeles nevoia de schimbare a cetăţenilor și a făcut un prim pas pentru reforma clasei politice și a instituţiilor politice prin introducerea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor.

1. Determinarea conceptului de stat în concordanţă cu viziunea Uniunii Europene. 2. Corelarea principiului constituţional al diviziunii puterii cu situaţia prezentă, cu aşteptările sociale, cu tendinţele europene. 3. Determinarea constituţională în sensul curent european al conceptului suveranităţii. 4. Încadrarea conceptului subsidiarităţii, determinarea constituţională a conţinutului acestuia. 5. Extinderea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în special în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale UE. 6. Asigurarea pentru comunităţile naţionale, în probleme legatede păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii lor drepturi de decizie, competenţe şi mijloace de executare, în anumite cazuri exclusive, iar în alte cazuri, participative. 7. Asigurarea constituţională a posibilităţii existenţei diferitelor forme de autonomie şi a dreptului la acestea. 8. Stabilirea şi garantarea principiilor fundamentale constituţionale ale unui sistem electoral care să asigure reprezentanţă proporţională.