• Gábor Tóka , Raluca Toma

În secțiunea precedentă, am folosit o regresie pentru a vedea dacă există un tipar suspect în impactul votului pe listele suplimentare asupra rezultatelor obținute de Victor Ponta și Klaus Iohannis. Am identificat câteva secții unde prognoza modelului nostru statistic a fost foarte departe de realitate — unde Ponta sau Iohannis au luat mult mai multe voturi decât ar fi prezis regresia noastră. Sunt aceste excepții locuri unde s-a întâmplat ceva dubios? Poate că da, poate că nu.

Recapitulare:

  • În partea I am descoperit că, în primul tur al alegerilor, Ponta nu s-a descurcat nici mai bine, nici mai rău, în secțiile cu o proporție mai mare de votanți pe listele suplimentare. În turul al doilea, a performat chiar mai rău în astfel de secții. Iohannis, în schimb, a avut rezultate mai bune în secțiile cu o proporție mai mare de alegători pe listele suplimentare — în ambele tururi.
  • Regresia pe care am făcut-o în partea II ne-a oferit o imagine mai bună a votului din turul al doilea. În ansamblu, Iohannis a avut susținere mai mare decât Ponta din partea noilor alegători, care au venit la vot în turul al doilea, indiferent dacă aceștia au fost pe listele permanente sau suplimentare. De la fiecare 100 de noi votanți, Iohannis a luat aproximativ 70 voturi, conform estimării noastre.
  • Regresia noastră n-a găsit aproape nicio diferență între votul pe lista permanentă și votul pe lista suplimentară, din punctul de vedere al împărțirii între cei doi candidați. Așadar nicio probă care să demonstreze un tipar suspect și răspândit în toată țara.

Numele scrise cu galben în imaginea mai jos reprezintă secțiile care deviază în modul cel mai evident de la modelul nostru pentru votul lui Iohannis din turul doi:

figure-8-ro

Iată și cazurile care deviază de la trend în modelul statistic privind votul pentru Ponta:

figure-9-ro

Uitându-ne la aceste rezultate, trebuie să ținem cont de faptul că este natural să existe variație, spre exemplu în numărul de voturi de la Tăriceanu sau Kelemen care sunt transferate către Ponta ori Iohannis în turul al doilea. Estimările obținute sunt cele mai bune posibile ținând cont de faptul că vorbim totuși de 18.553 de cazuri și că, în modelul statistic, am impus o constrângere asupra coeficienților fiecărei variabile, în așa fel încât niciun participant la turul întâi nu poate da mai mult de 100% sau mai puțin de 0% din voturile sale unui candidat din turul doi [1] .

Totuși, secțiile scoase în evidență în imaginile noastre sunt locuri unde rezultatele alegerilor au deviat în mod substanțial de la prognoza modelului nostru statistic. Pentru a aprecia cum s-a putut întâmpla asta, am inspectat îndeaproape rezultatele în câteva zeci de secții și am găsit doar două unde voturile pe listele suplimentare ar putea oferi o explicație.

Colonești – OLT, Secția 154

Primul caz este cel al unei secții notorii — secția numărul 154 din Județul Olt, din satul Colonești. Acest loc a căpătat o reputație dubioasă după numeroase semnalări de nereguli, venite de la jurnaliști și observatori.  În al doilea tur al alegerilor, au existat mai multe relatări privind turismul electoral și intimidarea observatorilor în Colonești. În plus, după închiderea secției la ora 21.00, mai multe persoane au sustras urna ce conținea voturile și au transportat-o la primărie (deși voturile trebuie numărate în secție de către membrii comisiei electorale). După ce poliția a recuperat urna, aceasta a fost transportată la sediul Biroului Electoral Județean, care a numărat voturile. Rezultatele din satul Colonești sunt considerate valide de către autorități și au fost incluse în totalul național, deși a fost declanșată o anchetă penală.

Lăsând deoparte pentru un moment aceste informații, ce semnalează modelul nostru statistic privind votarea în Colonești? Pe scurt, în această secție Iohannis a obținut mult mai puține voturi în turul al doilea decât ar fi prezis modelul nostru. Între turul unu și turul doi, numărul de votanți pe lista suplimentară a crescut de la 103 la 283. Știind asta, modelul nostru ar fi estimat că Iohannis va lua 343 de voturi în turul doi, dar de fapt candidatul ACL nu a luat decât 135. Ce înseamnă asta?

Conform celei mai bune estimări pe care a putut să o obțină modelul  nostru, ne-am fi așteptat ca 76% dintre noii votanți pe lista suplimentară să opteze pentru Iohannis (adică 139). Având în vedere datele disponibile despre această secție, din punct de vedere matematic acest lucru nu este posibil decât dacă o proporție neobișnuită dintre alegătorii noi de pe lista permanentă (care au fost 100 în turul 2), plus foarte mulți dintre cei care au preferat alți candidați în turul întâi, au optat pentru Ponta. Este posibil așa ceva? Da, dacă Iohanis este deosebit de nepopular în Colonești. Având în vedere că în această secție Ponta a luat aproape de patru ori mai multe voturi decât Iohannis în turul întâi, este posibil, și chiar probabil, că a putut să obțină mult mai multe voturi de la tot felul de alegători în turul doi decât a presupus modelul nostru, bazându-se pe trend-ul național. De asemenea, este posibil din punct de vedere matematic și dacă Ponta a fost deosebit de popular cu noii votanți de pe lista suplimentară — ceea ce nu ar indica neapărat existența fraudei. Turismul electoral rămâne una din explicațiile posibile, însă.

 

Căminul de Bătrâni Lacu Sărat – BRĂILA, Secția 34

Al doilea caz este secția de votare „Căminul de Bătrâni Lacu Sărat” din Brăila. Aici, Iohannis a avut o performanță mai bună decât ar fi prezis modelul nostru, deși numărul de votanți pe listele suplimentare a scăzut.

În al doilea tur, numărul de oameni care au folosit lista suplimentară a scăzut cu 179. Estimarea noastă națională ar fi prezis că acest lucru se va traduce într-o pierdere de voturi pentru Iohannis (pentru că modelul statistic spune că 76% din schimbarea prezenței pe aceste liste l-ar afecta pe Iohannis). În vreme ce modelul ar fi estimat 49 de voturi în turul doi pentru candidatul ACL, în realitate acesta a obținut 142. De ce?

Este din nou posibil — și chiar probabil — că deviația de la trend-ul național s-a produs pentru că mult mai puțini decât 76% dintre alegătorii de pe listele suplimentare din turul întâi au votat pentru Iohannis. Dacă acest lucru e adevărat, atunci scăderea numărului acestora nu l-a afectat pe Iohannis atât de mult. De fapt, din moment ce Ponta a luat aproape 60% din toate voturile din turul întâi la această secție, este plauzibil că ar fi obținut și aproximativ 60% din voturile de pe listele suplimentare. În acest caz, el este cel care ar suferi mai mult de pe urma pierderii alegătorilor pe aceste liste, și nu Iohannis. Au fost, atunci, votanții din turul întâi turiști electorali? Nimic nu sugerează acest lucru în această situație, dar statisticile electorale nu pot exclude această posibilitate.

Există, deci, mai multe explicații plauzibile pentru ambele abateri de la model. Cu informațiile disponible, ar fi pripit să pretindem că am identificat dovezi sigure privind frauda, în cazurile neobișnuite care au deviat de la prognoza unui model care se potrivește atât de bine cu datele din toată țara. Dar aceste situații ar putea face obiectul unor investigații suplimentare — mai ales Colonești, unde deja au fost semnalate nereguli.

Citește și Misterul voturilor pe listele suplimentare: mituri, realități și 4 experimente

Citește și Partea I. Descifrarea votului pe listele suplimentare. Suspiciuni versus fapte

Citește și Partea II. O analiză mai fină a votului. Au făcut listele suplimentare diferența?

Citește și Partea IV. Bonus: Spune-mi ce vrei să dovedești și îți spun la ce să te uiți

Citește și Concluzii. Turismul electoral, de la suspiciune la prevenție

 


[1] Așa cum am explicat în Partea II, când am construit regresia, am limitat estimările modelului în așa fel încât niciun coeficient al niciunei variabile să nu fie mai mare decât 1 sau mai mic decât 0. Fără aceste constrângeri, modelul ar fi sugerat, de exemplu, că un candidat din turul doi și-a păstrat mai mult de 100% din voturile din turul unu. Asta este, evident, imposibil, dar reflectă probabil faptul că în zonele unde un candidat este foarte puternic, acesta a câștigat mai multe din voturile celorlalți candidați decât ar estima modelul nostru, care surprinde imaginea din toată țara.