• Irina Paraschivoiu

Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană care implementează soluții pentru îmbunătățirea eficienței energetice în blocurile de locuințe au optat pentru o combinație de măsuri, care includ nu doar izolația termică, ci și modernizarea instalațiilor de încălzire și prepararea apei calde de consum, sisteme de ventilație și climatizare, sisteme de iluminat și umbrire, acoperișuri sau pereți verzi.

În România, OUG 63/2012 și OUG 18/2009 prevăd posibilitatea execuției de:

  1. Lucrări de reabilitare termică a anvelopei;
  2. Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire;
  3. Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile.

Majoritatea intervențiilor realizate până în acest moment și finanțate din fonduri publice au fost alocate către primul obiectiv.

Estimări ale impactului izolării termice cu polistiren în România

  • În sectorul rezidențial, ponderea cea mai mare în consumul de energie o deține încălzirea (cu aproape 58% din total), în timp ce prepararea apei calde reprezintă numai aproximativ 13% [i] .
  • Termoizolarea terasei blocului (terasă inversă) cu 5 – 15 cm polistiren extrudat poate rezulta într-o economie de energie de 3 – 8% [ii] .
  • Înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie PVC cu 3 – 5 camere și geam termoizolant cu strat low-e, poate rezulta în economii de energie de 5 – 15% [iii] .
  • Termoizolarea planșeului peste subsol neîncălzit cu 5 – 10 cm polistiren expandat sau plăci din vată minerală (ETICS), poate rezulta în economii de energie de 1 – 3% [iv] .
  • Polistirenul este un material durabil și inert chimic, este reciclabil și parțial refolosibil.
  • Polistirenul nu permite transferul de vapori, putând provoca igrasie și condiții neigienice pentru respirație. Conform Consiliului Român pentru Clădiri Verzi, este necesar ca ventilația unei locuințe să asigure cel puțin un debit minim de aer de 30 mc/oră pentru fiecare ocupant [v] .
  • Execuția necorespunzătoare poate duce la căderi de tencuială, sistem de termoizolare de fațadă [vi] .
  • Efectul asupra blocurilor de locuințe din România este nestudiat pe termen lung și comportamentul în timp al polistirenului ar putea să nu justifice investiția.

Alte soluții de reducere a consumului de energie în clădiri [vii]

  • Alte soluții tehnice cu impact asupra consumului de energie pot rezulta în economii de energie de 10-30% [viii] : modernizarea instalației de încălzire și de preparare a apei calde de consum menajer (contorizare individuală, robinete termostatate la nivel de corp de încălzire, termoizolarea rețelei de distribuție din spații neîncălzite, curățarea instalației interioare (conducte și radiatoare) și echilibrarea hidraulică a instalației de încălzire);
  • Folosirea unor sistem de umbrire (jaluzele, riflaje) care pot împiedica supraîncălzirea fațadei, diminuând consumurile de energie legate de răcire;
  • Instalarea unor sisteme de încălzire/ventilație/aer condiționat cu un consum de energie redus;
  • Instalarea unor sisteme de ventilație cu recuperarea căldurii care permit recuperarea a 70-95% din căldura care în mod normal s-ar pierde prin ventilație;
  • Instalarea de bariere radiante: pelicule cu mare reflectivitate cu tehnologie infraroşu aplicate pe fațadă sau la interior sau folii metalice/ metalizate, separate printr-un strat de aer, încorporate în izolație;
  • Acoperișuri verzi care elimină supraîncălzirea teraselor pe timpul verii, combat efectul de insulă termică, nivelează variațiile de temperatură și îmbunătățesc nivelul de izolație termică;
  • Sisteme de umbrire (panouri solare termice sau fotovoltaice) reduc încălzirea teraselor, diminuează consumurile energetice legate de răcire și combat efectul de insulă termică;
  • Soluții alternative la izolarea cu polistiren sunt: izolația cu celuloză, cu vată de sticlă sau vată minerală.
  • Soluții de complementare a izolării cu polistiren sunt instalarea pe tâmplăria de termopan sau prin grosimea peretelui a unor grile de ventilație (care însă pot afecta calitatea fonoizolației încăperilor).

 

[i] Mereuță, Dumitra, Raport preliminar de evaluare privind posibilitățile actuale de finanțare a activităților ce vizează eficiența energetică și sărăcia față de combustibil, UNDP, 2013

[ii] ibidem

[iii] Ibidem

[iv] Ibidem

[v] Romanian Green Building Council, 2009, Sugestii privind implementarea Programului Naţional Multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe

[vi] OAR Bucuresti, http://www.observatorulurban.ro/scrisoare-deschisa-a-preedintelui-oar-bucureti-campania-de-reabilitare-termica.html

[vii] Faluhaz Mintaprojekt, 03/12/2009, Technicalinformation, http://faluhaz.eu/en, European Green Cities, Case study: ÚjpestMunicipality, Hungary, http://www.europeangreencities.com/green-city-building/ujpest-municipality-hungary

[viii] Mereuță, Dumitra, Raport preliminar de evaluare privind posibilitățile actuale de finanțare a activităților ce vizează eficiența energetică și sărăcia față de combustibil, UNDP, 2013