• Raluca Toma , Marina Popescu

Update 25 martie 2019:

Procurorul general american Bill Barr a transmis Congresului care sunt, din punctul său de vedere, principalele concluzii ale investigației procurorului special Robert Mueller, concluzii bazate pe lectura raportului depus de Mueller. Barr a declarat că investigația nu a găsit dovezi ale coordonării sau conspirației între campania Trump și rușii care încercau să influențeze campania și alegerile prezidențiale din 2016.

Lucrurile sunt ceva mai neclare legat de chestiunea obstrucționării justiției de către președintele Trump.

Potrivit lui Bill Barr, raportul Mueller prezintă faptele dar refuză să decidă dacă președintele a încălcat legea, lăsând această decizie în mâinile lui Barr, care a concluzionat că probele adunate „nu sunt suficiente pentru a stabili că președintele a comis infracțiunea de obstrucționare a justiției”. Democrații solicită publicarea întregului raport Mueller.


Update 23 martie 2019:

Procurorul special Robert Mueller a înmânat procurorului general raportul privind investigația pe care a condus-o. Conform informațiilor disponibile momentan, în raport nu se recomandă noi puneri sub acuzare.


În Washington se zvonește că ar fi pe final investigația condusă de procurorul special Robert Mueller, care vizează implicarea Rusiei în campania prezidențială cu scopul de a-i influența deznodământul. Însă, oricând va veni acel moment, nu ne putem aștepta neapărat nici la apariția unui raport deschis publicului, nici la finalul investigațiilor și proceselor care-l implică pe președintele american.

 

Ce urmărește investigația lui Robert Mueller?

Investigația Mueller are un mandat relativ limitat, concentrat pe implicarea Rusiei în alegerile din 2016, potențiala complicitate între ruși și campania Trump, și alte aspecte care ar putea apărea în cursul acestei investigații. Nu este cu totul clar dacă potențiala încercare de a obstrucționa justiția a președintelui Trump este acoperită de investigație.

În ceea ce privește posibila complicitate între ruși și Trump, deocamdată ceea ce a reieșit din informațiile publice este că un consultant al lui Trump, Roger Stone, a încercat să afle de la Wikileaks și un hacker rus ce informații aveau despre email-urile furate de la campania lui Hillary Clinton. De asemenea, Stone a încercat să influențeze deciziile Wikileaks legate de momentul publicării informațiilor. Este incert dacă Stone îl ținea la curent pe Trump, dar unul din foștii avocați ai președintelui, Michael Cohen, a susținut într-o audiere publică recentă în fața Congresului că Trump a știut din timp că Wikileaks urma să publice email-urile, pe care investigatorii susțin, de altfel, că Wikileaks le-a obținut de la spioni ruși.

Cohen nu este considerat un martor de încredere de republicani pentru că a recunoscut deja că a mințit în fața congresmenilor în trecut – cu toate că a făcut asta, susține el, la cererea implicită a președintelui Trump. Michael Cohen a fost aproape o mână dreaptă pentru președinte, și este persoana care în timpul campaniei electorale, negocia construcția unui Turn Trump la Moscova, un fapt care în sine ar fi fost probabil considerat scandalos dacă era dezvăluit la momentul potrivit.

Alt asociat, fostul șef de campanie Paul Manafort, i-a dat unui fost colaborator rus – cu presupuse legături cu serviciile secrete – date de sondaj colectate de campania Trump.  


Abonează-te acum la newsletter-ul lunar OpenPolitics.ro! Explicăm subiecte importante și de actualitate!


Din mai multe motive, e posibil ca încheierea investigației să fie puțin dezamăgitoare pentru cei care se așteaptă la noi mari dezvăluiri. Mueller trebuie să depună un raport la Departamentul de Justiție în care să explice deciziile legate de punerea sau nepunerea sub acuzare a persoanelor care au fost de interes în investigație, iar Procurorul General trebuie să prezinte un rezumat Congresului. Dar mai departe, nu se știe dacă legea îi permite Procurorului General să publice raportul în forma inițială.

Având în vedere presiunea așteptărilor presei și publicului, probabil vor exista comunicate și explicații publice, dar nu înseamnă că vor fi foarte detaliate, așa cum se întâmplă de exemplu când își termină activitatea o comisie alcătuită cu scopul expres de a produce un studiu și un set de recomandări (de exemplu cum a fost în cazul comisiei legate de atacurile de la World Trade Center).

 

Investigația lui Robert Mueller poate duce la incriminarea lui Trump?

Între experții juridici, părerile sunt împărțite legate de constituționalitatea urmăririi penale a președintelui, iar poziția Departamentului de Justiție este că președintele în funcție nu poate fi urmărit penal. Asta înseamnă că înainte ca Trump să poată fi urmărit penal la nivel federal, fie el ar trebui să-și dea demisia fie ar trebui urmat procesul de impeachment. Însă acest proces, deși poate fi început de democrații care controlează Camera Reprezentanților, trebuie finalizat în Senat, care este dominat de republicani, deci deocamdată nu are șanse de succes, așa cum preconizam în articolul de după alegerile de la jumătatea mandatului de anul trecut.

Totuși, nu e exclus ca procurorii de la nivelul sub-federal să testeze limitele Constituției, iar Trump poate fi dat în judecată „în civil”.  În momentul acesta, există peste o duzină de cazuri penale sau civile care îl privesc direct sau indirect pe Trump. Printre altele, sunt vizate  plățile făcute în numele lui către femei care susțin că au avut relații sexuale cu acesta (care ar putea constitui cheltuieli de campanie ilegale), posibile ilegalități legate de comitetul pentru ceremonia de inaugurare a președinției Trump (mai exact promisiunea „accesului” la președinte în schimbul donațiilor pentru ceremonie) și nereguli în funcționarea fundației Trump, iar statul Maryland și Districtul Columbia îl acuză pe președinte că se folosește de poziția sa pentru a atrage la hotelul propriu clienți care vor să se apropie de el.

Investigația lui Robert Mueller nu este, așadar, singura care poate prezenta un pericol pentru președinte, din punct de vedere legal. În același timp, președinția sa rămâne „sigură” până în 2020, atâta vreme cât nu apar informații care să îi convingă pe suporterii republicani și reprezentanții lor din Senat că trebuie susținut un demers de impeachment. Iar în ceea ce privește partizanii, o parte din problema cu investigațiile împotriva lui Trump este că apar constant informații care altădată ar fi fost considerate aproape fatale pentru cariera unui politician, însă totul se întâmplă după ce o mare parte din politicienii și votanții republicani s-au aliniat deja în spatele lui.

Deocamdată, deși Trump nu este văzut cu ochi foarte buni de americani în general, părerile sunt destul de împărțite în funcție de partizanat în ceea ce privește investigațiile care îl vizează.