Sondajele pentru alegerile parlamentare indică o cursă strânsă între Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru primul loc în clasament, PNL ieșind de regulă cu câteva puncte în față. Alianța USR-Plus apare aproape întotdeauna pe locul trei. O privire mai atentă la sondaje, însă, arată că nu e exclus ca rezultatele de duminică să devieze într-o anumită măsură de la sondaje. În plus, sunt unele lucruri pe care orice amator de sondaje românești ar trebui să le știe. Iată un scurt ghid al rezultatelor sondajelor și al lucrurilor la care e bine să fim atenți când ne uităm la ele.

 

Unde urmărim sondajele pentru alegerile parlamentare

Sunt mai multe locuri unde putem să citim nu doar despre un singur sondaj ci să vizualizăm evoluția partidelor de-a lungul timpului, în mai multe sondaje. Vizualizări interactive ale sondajelor naționale din ultimii ani găsiți la Europe Elects, pe site-ul Politico și chiar și pe Wikipedia. Nu în ultimul rând, Endre Borbath – cu care am mai scris despre sondajele pre-electorale pe OpenPolitics– a produs mai multe grafice și a scris despre ce tendințe interesante dezvăluie acestea pe site-ul lui.

În anul care s-a scurs de la alegerile prezidențiale încoace, privite în ansamblu, sondajele sugerează o scădere a sprijinului pentru PNL, mai vertiginoasă în prima jumătate a acestui an decât în ultimele câteva luni. Această scădere ar putea fi atribuită în parte evenimentelor de la începutul anului 2020, cu tentativele guvernului și președintelui de a forța alegeri anticipate și trece zeci de ordonanțe de urgență într-o zi, și în nu mică parte sosirii pandemiei și felului cum a fost gestionată aceasta. Ar fi nevoie de mai multe date pentru a înțelege de ce s-a produs această scădere, dar merită menționat că și în alte state, pandemia a fost asociată cu scăderea popularității partidelor de la guvernare, deși desigur fenomenul nu e la fel de pronunțat peste tot și contează enorm contextul în înțelegerea fiecărei situații.

Scăderea popularității PNL nu pare să vină, însă, la pachet cu o creștere a sprijinului pentru PSD. Sondajele sugerează că unele partide mai mici – precum Pro România – au câștigat în popularitate anul acesta, dar e greu de zis de unde vin suporterii convinși recent (în cazul Pro România ar putea veni de la PSD).

Fă click pe graficul de mai jos, produs de Endre, pentru a vizualiza interactiv sondajele din ultimii ani:

Ce indică sondajele pentru alegerile parlamentare apărute în ultimele două luni

Sondajele publicate relativ recent prezintă următoarea imagine: PNL pe primul loc, urmat de PSD și de USR, fără evoluții clare pozitive sau negative pentru vreuna din aceste formațiuni [1]. Asta nu înseamnă că nu a existat nicio schimbare în aceste săptămâni – este posibil totuși ca USR-Plus, de exemplu, să fi scăzut cu vreo 5 puncte de la mijlocul lui octombrie și până în prima parte a lui noiembrie. Dar fluctuațiile din datele disponibile nu indică un trend clar și nu avem suficiente sondaje pentru a estima tendințele cu mai mare acuratețe.

Graficul de mai jos, creat de Gábor Tóka, arată datele ce reies din sondajele din ultimele două luni.  Cifrele din partea dreaptă reprezintă estimarea cea mai bună pe care am putut s-o obținem cu privire la procentul din intenția de vot care revine fiecărui partid. Marja de eroare a acestei estimări (cu un interval de încredere de 95%) este în paranteză și ea este calculată pe baza unor marje de eroare pentru fiecare sondaj în parte pe care le considerăm mai aproape de realitate și  care sunt puțin mai mari decât cele declarate de companiile de sondare (mai multe despre asta în secțiunea următoare).

Astfel, pare probabil că PNL va avea cea mai mare proporție a voturilor, între 29,8% și 33,8%. PSD va fi probabil pe locul doi, cu 25,6% – 29,4%. USR-Plus se poate aștepta la între 14,3% și 17,3%, dacă sondajele nu au fost prea departe de realitate și dacă nu a pierdut (sau câștigat) voturi în ultima vreme. PRO România ar trebui să intre în Parlament fără mari emoții, cu 5,5% – 7,7% din voturi. Dar în cazul UDMR și PMP s-ar putea să nu știm chiar din prima zi dacă au trecut sau nu de pragul de 5%.

 

La ce e bine să fim atenți cu aceste sondaje

Un lucru lipsește din majoritatea materialelor de analiză și vizualizare a sondajelor pentru alegerile parlamentare: faptul că nu toate comunicatele sau declarațiile publice care apar în spațiul public îndeplinesc niște standarde minime privind comunicarea sondajelor și că, așadar, nu toate merită luate în serios. Mai pe românește, nu trebuie să înghițim pe nemestecate tot ce este servit de partide sau alte surse. Mai jos, câteva din lucrurile de care e bine să ținem cont:

Sunt câteva informații de bază despre un sondaj a căror lipsă trebuie să ridice semnale de alarmă: ce companie l-a făcut, în ce perioadă s-au colectat datele, prin ce metodă au fost intervievați respondenții, care este numărul total al respondenților la sondaj și la fiecare întrebare în parte.

Uneori partidele mai lansează informații despre sondaje pe care le-au comandat fără să dezvăluie aceste detalii de bază. În ultimele luni au apărut – fie prin intermediul liderilor de partid fie prin comunicate ori surse nedezvăluite – informații incomplete despre sondaje comandate de USR, de PNL de PMP și de Pro România. Să fim clari: faptul că un partid a comandat un sondaj nu face acel sondaj suspect. Problema este practica de a omite detalii elementare precum perioada când a fost derulat, care pot schimba dramatic interpretarea corectă a informațiilor.  În cazul sondajelor despre care nu se știe compania responsabilă, deci pentru care nimeni nu își pune reputația la bătaie, nu există practic niciun mecanism plauzibil de „penalizare” dacă cifrele sunt complet pe lângă realitate.

Din păcate, unele din sursele care agregă sondaje preiau necritic aceste informații. Dacă nu există un bun control al calității, pot apărea situații precum preluarea necritică pe Wikipedia a sondajelor unde lipsesc eșantioanele, perioadele sau compania de sondare.

În plus, în sondajele din România mai observăm și un fenomen ciudat, despre care am mai scris și în alți ani. E vorba de un grad extrem de ridicat de similaritate a cifrelor de la un sondaj la altul. Asta cu toate că diferă detalii precum metoda ori perioada de colectare a datelor, dimensiunea eșantionului și compania care l-a efectuat. De exemplu, în 40% din sondajele din 2020 pe care le-am inventariat, PNL are între 31 și 33% din intenția de vot. O asemenea coerență denotă o remarcabilă stabilitate a opiniei publice și a erorii de eșantionare. Ori posibilitatea ca unele sondaje să nu fie autentice.

Încă un lucru la care e bine să fim atenți când vedem un sondaj: marja de eroare. Ea denotă cam cât de largă este plaja în care ne așteptăm să fie valoarea „adevărată”, de exemplu popularitatea reală a unui partid. Ce nu este explicat prea des dar e relevant pentru citirea acestora este că marja de eroare la nivelul întregului sondaj se aplică doar dacă toți respondenții au răspuns la o întrebare. Cu cât numărul persoanelor care au răspuns la o întrebare e mai mic, cu atât crește marginea de eroare. Dacă un sondaj are un eșantion de 1.000 persoane dar doar 700 au spus cu cine vor vota, deja marja de eroare a crescut cu aproximativ un punct, de la 3 la 4.

De fapt, marja de eroare reală este probabil și mai mare de atât. Marjele de eroare sunt estimate plecând de la câteva premise. Una din ele este cea că sondajul este efectuat cât se poate de bine și că nu sunt erori de măsurare (care pot fi minimizate dar nu neapărat eliminate). O alta este cea a unei selecții perfect aleatorii, dar realitatea este mai complicată, și de aceea marja reală de eroare a sondajului este probabil mai mare (poate 4-5 puncte, poate chiar 6-7).

Și nu în ultimul rând, dacă ne interesează diferența între două valori din sondaj (cum ar fi diferența dintre scorul PNL și cel al PSD) trebuie să ținem cont că marja de eroare a diferenței e cumulativă: adică la diferență se aplică o marja de eroare dublă față de cea de la fiecare valoare în parte (de exemplu 6 puncte, nu 3).

 

Pe scurt, amatorii de sondaje pot consulta mai multe vizualizări și analize agregate, care sunt – în general – mai utile pentru urmărirea evoluției opiniei publice decât un sondaj sau altul. Totuși, mai ales în cazul României, e bine să privim cu scepticism chiar și datele agregate din mai multe sondaje și dacă avem timp, să verificăm cât de riguroasă e selecția celor care pun datele cap la cap. Când vedem informații despre un sondaj, sunt câteva elemente esențiale care n-ar trebui să lipsească. Și trebuie să ținem cont că valorile și diferențele reale de popularitate a partidelor pot să devieze semnificativ de la sondaje, chiar și dacă acestea au fost făcute cu respectarea celor mai riguroase standarde. În rest, să pregătim pungile de popcorn. Duminică ies la examen nu doar partidele ci și calitatea sondajelor.

 

[1] Este vorba de 11 sondaje despre care au fost disponibile date esențiale. Nu am inclus în calcul sondaje care au circulat în media dar despre care nu s-au publicat datele derulării sondajului și compania care l-a făcut.


O versiune a acestui articol a apărut pe Libertatea.

Endre Borbáth este cercetător postdoctoral la Institutul de Sociologie de la Freie Universität Berlin și la Centrul de Cercetare despre Societatea Civilă de la Wissenschaftszentrum Berlin für Sozialforschung și un colaborator al Median Research Centre.

raluca

Leave a Comment

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.