• Valentina Dimulescu

Timp de 4 zile, pe OpenPolitics.ro a avut loc o prima dezbatere online în cadrul proiectului „România  Publică” pe tema exploatării gazului de şist, iar popularitatea demersului  merită o analiză post-eveniment despre reacţiile şi comentariile participanţilor.

În primul rând, dorim să le mulţumim doamnelor Felicia Ienculescu-Popovici (poziţia contra) şi Eugenia Guşilov (poziţia pro) pentru contribuţiile în cadrul acestei dezbateri. De asemenea, dorim să le mulţumim cititorilor care s-au implicat votând şi/sau trimiţând comentarii într-un număr impresionant, şi care au suplimentat atât argumentele celor doi experţi, cât şi informaţiile oferite prin analizele OpenPolitics ce pot fi consultate în continuare (infografic: extracţia gazului de şist; posibile influenţe asupra mediului; analiză OpenPolitics: argumente pro şi contra  extracţiei gazului de şist).

Opiniile cu privire la subiectul explorării, cât şi exploatării gazului de şist prin metoda fracturării hidraulice au fost puternic polarizate. Participanţii au putut vota timp de 4 zile, iar oponenţii exploatării gazului de şist şi-au exprimat opţiunea mai hotărât pe tot parcursul acestui sondaj. În total, au votat peste 500 de persoane, cu 9% pro şi 91 % contra.

Doamna Eugenia Guşilov a subliniat faptul că România are un mix energetic echilibrat şi divers, dar care nu îi garantează securitatea energetică pe termen mediu şi lung. Astfel, este necesară o strategie energetică naţională care trebuie să includă în primul rând informaţii despre zăcămintele de hidrocarburi neconvenţionale prin explorarea geologică detaliată a perimetrelor în cauză. Acest fapt va permite o abordare individuală a forajelor, dar trebuie reamintit faptul că explorarea nu va conduce automat către exploatare. În plus, România se află într-o poziţie mai avantajoasă, întrucât poate aplica ultimele tehnologii şi proceduri în domeniu. Doamna Guşilov a subliniat, de asemenea, că este esenţială dezvoltarea responsabilă a resurselor neconvenţionale, iar un astfel de proiect trebuie să se bazeze pe o licenţă socială acordată de către comunităţi locale corect informate şi consultate.

Doamna Felicia Ienculescu-Popovici a atras atenţia asupra faptului că nu se pot nega dovezile venite din ţări precum SUA şi Australia cu privire la poluarea apelor de suprafaţă şi ale apelor freatice. Acestea, în conjuncţie cu faptul că România deţine resurse de apă relativ scăzute faţă de media europeană, trebuie să ridice semnale de alarmă cu privire la eventualele exploatări făcute fără o evaluare detaliată şi publică din partea statului. Se pune accentul pe faptul că instituţiile statului român nu sunt destul de mature şi imparţiale încât să poată face faţă problemelor complexe şi variate vizavi de acest subiect. În plus, în contextul proiectului descentralizării, doamna Ienculescu-Popovici atrage atenţia asupra pericolului slăbirii capacităţii comunităţilor locale de a denunţa şi solicită anchetarea unor abuzuri şi/sau nereguli. Accentul trebuie pus pe dezvoltarea durabilă, democratizarea energetică (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi încurajarea micilor producători de energie regenerabilă) şi pe promovarea energiilor regenerabile, nepoluante pentru a îmbunătăţi siguranţa energetică şi nu pe consumul combustibililor fosili.

Până în acest moment, comentariile participanţilor la această dezbatere s-au ridicat la 91, dar posibilitatea de a comenta rămâne deschisă publicului.

Principalele motive de îngrijorare au fost poluarea pânzei freatice, a apei de suprafaţă şi emisiile necontrolate de metan. Alte aspecte recurente au fost contestarea argumentului necesităţii consolidării independenţei şi securităţii energetice şi acela referitor la scăderea preţului gazului o dată începută exploatarea (românii îşi vor cumpără propriul gaz la preţul pieţei iar tehnologia este energofagă şi costisitoare). Doamna Guşilov a atras atenţia asupra faptului că există o legislaţie europeană de liberalizare a preţurilor în sectorul energetic ce presupune creşterea preţului energiei electrice şi a gazului, iar că punctul critic va fi anul 2018, întrucât atunci estimata producţie domestic abundentă va duce la scăderea preţului gazului domestic comparativ cu cel din import.

Un alt aspect important adus în discuţie a fost acela că exploatări pot avea loc şi în zone turistice şi agricole, iar investiţiile în acestea din urmă, absorbţia eficientă a fondurilor europene  şi aplicarea unei strategii de dezvoltare durabilă pot aduce beneficii economice fără externalitatea negativă a poluării. De asemenea, s-a subliniat faptul că nu s-au făcut studii de impact asupra mediului pentru că legislaţiile nu o prevăd. În acest sens, se aşteaptă amendarea Parlamentului European a legislaţiei referitoare la evaluarea impactului asupra mediului. Faptul că nu s-au făcut studii postexploatare de către companii constituie un dezavantaj în înţelegerea efectelor lichidului de fracturare asupra subsolului.

O altă perspectivă a fost aceea de a obligă companiile să investească în cercetare şi dezvoltare pentru a impulsiona avansarea tehnologiei şi a procedurilor care pot fi mai puţin dăunătoare mediului, iar valorificarea gazului în viitor, în condiţii mai sigure, ar putea fi mai mare în condiţiile unei crize mondiale a gazului. O altă soluţie propusă a fost dezvoltarea folosirii energiei electrice în detrimentul gazului.

Opinia doamnei Guşilov a fost aceea că este necesară îmbunătăţirea transparenţei, a comunicării între stat şi cetăţean şi, cel mai important, consolidarea instituţiilor cu rol de control. Spre exemplu, binevenită ar fi implicarea experţilor hidrologi (Apele Române şi Garda de Mediu) în discuţia publică vizavi de acest subiect.

În conluzie, această dezbatere online a reflectat atitudinea celor care au participat cu privire la subiectul exploatării gazelor de şist în România:

  • o balanţă cost-beneficiu prost gândită de către statul român;
  • riscurile şi efectele negative asupra mediului nu au fost analizate în detaliu în momentul acordării licenţelor decătre o serie de instituţii fragile;
  • nu există încredere în capacitatea acestora de monitorizare şi aplicare corectă a sancţiunilor şi remediilor în cazul identificării unor nereguli, iar consecinţele vor fi suportate exclusiv de către comunităţile locale.

Dezbaterea online şi cea publică din cadrul proiectului România Publică nu includ un eşantion reprezentativ al populaţiei Bucureştiului. Pentru o analiză statistică a opiniei publice vizavi de acest subiect puteţi citi şi articolul lui Cătălin Augustin Stoica.