Ca să înțelegem mai bine nevoile și preferințele românilor și să facem mai utile materialele și instrumentele precum TestVot pe care le dezvoltăm, am derulat mai multe sondaje și experimente online în perioada septembrie – decembrie 2019. În acest material, explicăm câteva lucruri despre cum am procedat și care sunt câteva din punctele forte și slăbiciunile metodelor pe care le-am folosit.

 

Sondaje MRC în jurul alegerilor prezidențiale

În diverse materiale pe care le-am produs în jurul alegerilor prezidențiale, am folosit date din următoarele sondaje online:

  1. Sondaj 1: perioada: 29 august – 3 septembrie. Eșantion: 1.306 persoane.
  2. Sondaj 2: perioada: 2 – 7 octombrie. Eșantion: 1.302 persoane.
  3. Sondaj 3: perioada: 30 octombrie – 4 noiembrie. Eșantion: 1.372 persoane.
  4. Sondaj 4: perioada: 6 – 8 noiembrie. Eșantion: 1.350 persoane.
  5. Sondaj 5: perioada: 27 noiembrie – 2 decembrie. Eșantion: 1.401 persoane.

Toate sondajele au fost derulate prin intermediul unei platforme specializate online. Este vorba de un site unde oamenii obișnuiți din România se înscriu și răspund la o gamă largă de subiecte. Participanții sunt remunerați în funcție de cât de activi sunt.

 

Avantaje și dezavantaje ale sondajelor online

Calitatea datelor colectate prin sondajele online variază în funcție de mai mulți factori. În principiu, însă, în cazul sondajelor derulate pe platforme specializate în sondaje online, există anumite avantaje și dezavantaje care se aplică la majoritatea.

Slăbiciuni

Principala slăbiciune a sondajelor făcute pe platforme online este faptul că participanții nu sunt selectați aleatoriu. La un sondaj din ușă în ușă sau telefonic tradițional, se folosesc diverse metode pentru a asigura că sunt selectați aleatoriu cei care sunt invitați să participe  (astfel de sondaje se mai numesc și sondaje probabilistice). Desigur, există și acolo un pas de auto-selecționare, când cel invitat acceptă sau nu să participe la sondaj. Însă la un sondaj online făcut pe o platformă dedicată, participanții trebuie ei înșiși să găsească site-ul și să decidă să se înscrie, iar apoi ei pot alege sau nu să participe la un sondaj anume.

Auto-selecționarea aceasta înseamnă că din start există șanse mai mari ca participanții la studiu să fie mai puțin „tipici”. În primul rând, trebuie să aibă acces la internet. În al doilea rând, trebuie să găsească platforma respectivă și să aibă disponibilitatea și interesul de a răspunde la întrebări. De aceea, sunt șanse să existe diferențe demografice, și nu nu mai, între eșantionul unui sondaj online și acela al unui sondaj derulat telefonic sau față-în-față. Află mai multe despre sondajele neprobabilistice online dintr acest videoclip scurt de la Pew Research Center.

Puncte forte

Sondajele online sunt o modalitate mult mai ieftină de a face studii despre opinia publică. Implementarea unui sondaj național cu interviuri derulate față în față poate costa zeci de mii de euro dacă sunt respectate toate standardele internaționale în domeniu. Iar sondajele telefonice sunt puțin mai ieftine dar costurile de administrare sunt totuși mai mari decât la sondajele online (și în plus există probleme cu atingerea unor eșantioane reprezentative și la sondajele telefonice, pentru că nu toate grupurile demografice răspund la telefon sau acceptă să răspundă la sondaje cu egală frecvență). Uneori sondajul online este singura soluție dacă ai resurse reduse, iar un sondaj online făcut cât se poate de bine este poate preferabil unui sondaj de proastă calitate făcut prin alte metode (sau lipsei unui sondaj).

Sondajele online au și anumite potențiale atuuri. Uneori poate fi mai ușor pentru oameni să răspundă la întrebări sensibile atunci când nu sunt față în față sau la telefon cu o persoană străină. Din punct de vedere tehnic, (aproape) totul este posibil online, așa că experimentele pot fi derulate uneori cu mai mare ușurință decât la telefon sau față în față.

 

Despre datele noastre

În eșantioanele pe care le-am atins pentru sondajele noastre online, persoanele care au educație superioară, din mediul urban, care sunt interesate de politică și care susțin partidele de dreapta sunt mai numeroase în acest grup decât sunt în populația României.

Mai jos puteți vedea cum se compară, pe unele aspecte, datele noastre din cadrul primului sondaj online cu datele colectate în 2018 în România pentru European Values Study, un sondaj considerat de calitate înaltă.

Demografice Sondaj 1 EVS 2018*
Sex
Masculin 47.3% 48.2%
Feminin 52.7% 51.8%
Vârstă
18 – 24 5.7% 8.9%
25 – 34 26.0% 18.2%
35 – 44 27.9% 20.4%
45 – 54 21.9% 17.7%
55 – 75 18.4% 26.8%
Peste 75 0.0% 8.0%
Educație
Primară 0.2% 11.9%
Gimnaziu 1.4% 16.3%
Liceu (sau școală profesională ori post-liceală) 44.2% 57.5%
Universitate 54.3% 14.2%

 

Interes față de politică Sondaj 1 EVS 2018*
Foarte interesat(ă) 11.9% 12.6%
Destul de interesat(ă) 44.7% 35.0%
Nu prea interesat(ă) 35.6% 29.7%
Deloc interesat(ă) 7.8% 22.0%

* Datele EVS sunt ponderate.

 

Un alt exemplu ilustrează cum se compară nivelul de implicare și preferințele politice ale celor din panelul online cu de cele ale votanților la alegeri. În sondajul din săptămâna ce a precedat primul tur, i-am întrebat pe cei din panelul online dacă și cum vor vota. Trei sferturi din respondenți și-au anunțat intenția de vot. Doar 4,4% au spus că nu vor vota, 1,6% au zis că își vor anula votul, iar 19,5% s-au declarat indeciși. Prezența reală la vot în primul tur a fost de 47,66%.

Dintre cei care au exprimat o intenție de vot în sondajul nostru, doar 7,95% au spus că vor vota cu Dăncilă. Scorul ei real la primul tur, pe teritoriul României, a fost de 23,8%. După cum o arată și figura de mai jos, scorul lui Iohannis în panelul nostru a fost aproape la fel ca cel din realitate în România (fără diaspora). În schimb suporterii lui Barna și Paleologu au fost mai numeroși în eșantionul nostru decât în realitate.