• Gábor Tóka

Așa cum era de așteptat, împreună, PSD și PNL – care țin de grupuri diferite în Parlamentul European – atrag proporția cea mai mare a voturilor. Din ansamblul sondajelor se conturează posibilitatea că au pierdut câteva puncte procentuale, însă diferența e în marginea de eroare. În plus, dacă ne uităm cu atenție la cine a făcut sondajul, observăm că aparentul trend descendent nu se vede la toate institutele, de exemplu la cele care au publicat date mai frecvent. Iar trendul este influențat de apariția unor sondaje cu rezultate mai atipice.

ADU (USR + PMP + FD), cealaltă alianță cu partide din mai multe familii europene cu planuri distincte la Bruxelles, are scoruri ciudate în câteva sondaje, la fel ca ca alianța PSD-PNL. Dar trendul îi aduce in jur de 15%.

Tot la capitolul „nesurprinzător” intră și trend-ul UDMR, care pe masură ce se apropie alegerile își mobilizează votantii și depășește pragul de 5%.

Variație mare între sondaje există și pentru AUR si SOS, cele două partide nativist-populiste. AUR nu pare sa ajunga la 20% și SOS nu ajunge la 5% in ultimele sondaje. Precizia legată de aceste partide este dificil de estimat nu doar datorita calității reduse a sondajelor din Romania, ci și datorită caracteristicilor votanților lor care s-ar putea sa nu declare intenția de vot intr-un context de campanie electorala care ii cataloghează ca anti-democratici si extremiști.  Pe de altă parte, în Romania votul pentru extrema dreaptă și nationalism xenofob este mai puțin stigmatizat decât în alte țări.

REPER nu ajunge la 5%, dar este pe un trend ascendent, din nou posibil, pe măsură ce oamenii află că se apropie alegerile și sunt expuși la campania partidului. Este, de asemenea, ca sondajele să subestimeze popularitatea REPER sau să se apropie de „realitate” mai mult pe final de campanie, pentru că votanții lor sunt in categoriile demografice mai greu de prins la telefon sau acasă (de exemplu tinerii). Însă situația este foarte la limita si intrarea în Parlamentul European deloc sigură pentru acest partid.

Cu doar 3 sondaje incluse, este dificil de spus foarte multe despre șansele alianței ecologiste AER (PV + PER) care este in jur de 4,4%, mai ales că a existat o vizibilitate redusă a subiectului și a partidelor, în ciuda importanței problemei și a prerogativelor UE în domeniu.

 

Stegulețe roșii la sondajele electorale naționale

Sunt câteva lucruri la care e bine să fii atent în calitate de consumator de sondaje:

    • Informații de bază lipsă. Experții consideră normal să fie dezvăluite cel puțin: eșantionul și arealul sondajului, metoda de intervievare, metoda de selecție a respondenților, perioada derulării sondajului, compania care a colectat datele și clientul care le-a comandat. Dacă lipsesc ar putea fi un semnal al calității slabe a datelor.
    • Eșantioane mici. Pentru sondaje naționale, e bine de principiu să fie cât mai apropiat de 1.000 persoane sau mai mult. Mai ales în ziua de azi, când oamenii sunt mai greu de găsit acasă ori la telefon – în special unele categorii de persoane – este deja dificil să atingi un eșantion relativ apropiat de cum arată populația din punct de vedere al diversității unor aspecte demografice. Un eșantion mare nu e o garanție a preciziei, dar eșantioanele prea mici au șanse mai reduse să surprindă grupurile relevante în proporții corecte
    • Marja de eroare nu înseamnă ceea ce crezi (probabil) că înseamnă. Ea se referă doar la „eroarea” la care ne putem aștepta dacă am face sondajul de 100 de ori în condiții perfecte. Simplificând puțin, putem spune că marja de eroare de 3% înseamnă că dacă am face același sondaj de 100 de ori cu aceleași metode și condiții perfecte, în 3 cazuri din 100 ne-am putea aștepta oricum ca rezultatele să fie în afara celor măsurate. Dacă există probleme sau greșeli de eșantionare sau în alte aspecte ale măsurătorii, eroarea poate fi mai mare.
    • Câți au răspuns la întrebarea cheie. Chiar dacă un sondaj are un eșantion de 1.000, asta nu înseamnă că întrebarea „Cu cine ați vota” are același eșantion. Adesea întrebarea respectivă e pusă doar celor care au zis deja că vor vota, ceea ce poate fi doar jumătate din sondaj sau chiar mai puțin. Asta înseamnă că și „marja de eroare” discutată mai sus se mărește.
    • Sondaje „național reprezentative” online. E practic imposibil în România de astăzi să ai un sondaj exclusiv online care să fie realmente „reprezentativ” din punct de vedere demografic pentru populația României în totalitatea ei. Asta pentru că nu există paneluri care să folosească metode de recrutare probabilistică. În plus, accesul și utilizarea internetului nu sunt încă uniform răspândite. Dacă un sondaj online va fi util depinde de întrebarea studiată și de grupul studiat.

 

Precizări despre analiză

  1. Uneori, articolul sau raportul despre un sondaj a publicat date despre 

a) proporția dintre respondenți care au zis că probabil vor vota și au indicat un partid/candidat anume; și

b) proporția respondenților care au numit un partid/candidat, fără să spună că probabil vor vota. În aceste cazuri, am făcut o medie a celor două procente pentru fiecare partid în parte.

Este de reținut că intenția de a merge la vot declarată în sondaje este mai mare decât va fi participarea reală, iar în România această tendință este chiar mai mare decât în alte țări. 

  1. Linia groasă reprezintă tendința relevată de toate punctele, calculată cu o procedură numită regresie Lowess.