• Adina Marincea

În 2013, de Ziua Naţională a României, jurnaliştii Gazetei Sporturilor i-au întrebat pe cititori ce ar fi făcut pentru România cu cei aproape 2 milioane de euro plătiți de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pentru Gala Bute, în 2011. Openpolitics.ro continuă demersul GSP, întrebând, de această dată, organizaţiile neguvernamentale din România ce ar fi putut realiza cu aceşti bani pentru dezvoltarea unor domenii precum sănatate, educaţie sau social.

GSP a pornit încă din 2011 o investigaţie privind modul în care statul român a cheltuit banii pe baza cărora s-a organizat Gala Bute. Jurnaliştii Cătălin Tolontan și Mirela Neag au descoperit că numai jumătate din cei 2 milioane de euro cheltuiţi de MDRT pentru acest eveniment au mers către firma organizatoare, în timp ce aproape 1 milion de euro au fost deturnaţi, destinaţia lor rămânând necunoscută. Mai multe detalii despre ruta secretă a banilor din Gala Bute puteţi citi aici.

În acest context, Gala Bute a însemnat o încercare de fraudare a fondurilor europene, de pe urma căreia bugetul statului a devenit cu 2 milioane de euro mai sărac. Pentru a avea însă o dimensiune concretă a acestei sume, am întrebat câteva dintre ONG-urile active în diferite domenii ce ar fi putut face fiecare cu aceşti bani pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Răspunsurile primite variază de la modernizarea şi dotarea instituţiilor medicale şi oferirea de servicii gratuite de îngrijire pentru bolnavi, la derularea de programe de educație non-formală sau de campanii de advocacy în sprijinul cetăţenilor. Printre organizaţiile care ne-au spus ce ar face cu 2 milioane de euro se numără Fundaţia Noi Orizonturi, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Salvaţi Copiii, Asociaţia Inima Copiilor, HOSPICE Casa Speranţei şi Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC).

Cu 2 milioane de euro, Fundaţia Noi Orizonturi ar putea implica 22.065 de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani (reprezentând 1% din tinerii României) în programe de educație non-formală, prin care să devină mai responsabili în comunitate și mai bine pregătiți pentru piața muncii. Ar putea înfiinţa 904 cluburi IMPACT active la nivel naţional, care să genereze 1808 proiecte în folosul comunităţii sau de antreprenoriat social. Tot din această sumă, Fundaţia Noi Orizonturi ar putea forma, în cadrul a 11.000 de ore de cursuri de formare, 2.700 de profesori voluntari în metode de lucru alternative cu copiii și tinerii. Ca impact estimat, peste 900 de şcoli ar avea capacitatea de a derula activităţi nonformale extracurriculare de calitate, numărul total de beneficiari ai proiectelor, copii și vârstnici, ridicându-se la 180.800.

Din aceeaşi sumă, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) ar putea desfăşura 600 de campanii de advocacy (Serviciul Permanent de Asistenţa în advocacy) care ar sprijini cetăţenii şi grupurile civice informale în relaţia cu autorităţile locale ce trebuie convinse să facă schimbări: de la modernizarea parcului din faţa blocului, până la multiplicarea becurilor de pe holurile facultăţii, de exemplu.

Salvaţi Copiii ar putea dota complet 40 de maternităţi şi secţii de neonatologie din România, ceea ce ar putea asigura pe un an suprevieţuirea şi un start în viaţa a peste 4000 de bebeluşi născuţi prematur sau cu deficienţe.

Pentru Asociaţia Inima Copiilor, 2 milioane de euro ar putea însemna continuarea programului iniţiat de Ministerul Sănătăţii, prin care s-ar asigura pornirea şi funcţionarea pentru 3 ani a 4 centre de cardiochirurgie pediatrice la Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti (Marie Curie din Bucureşti este deja construit şi funcţional).

Cu aceiaşi bani, HOSPICE Casa Speranţei a oferit în 2012 servicii gratuite de îngrijri paliative pentru 2.577 persoane cu boli incurabile, 11.675 consultaţii în cabinetele medicale ale Fundaţiei, în Bucureşti şi Braşov, 643 internări în unitatea cu paturi de la Braşov, 17.121 vizite la domiciliu, 1.507 vizite în centrul de zi pentru pacienţi adulţi de la Braşov şi 960 vizite în centrul de zi pentru pacienţi copii de la Braşov.

Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) vede diferit priorităţile de finanţare. Cu 2 milioane de euro, ANBCC consideră că ar putea fi plătiţi 400 de consultanţi care să ajute primăriile mici din mediul rural să acceseze fonduri structurale, ceea ce ar aduce beneficii de o valoare mult mai mare, ridicându-se la cel puţin 400 milioane de euro. Tot cu această sumă ar putea fi construite/cumpărate 40 de locuinţe sociale, sau ar putea fi dezvoltate 200 de afaceri sociale cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro, afaceri care să genereze bunăstare pe termen lung şi să reducă rata şomajului pentru persoane din grupuri vulnerabile.

Suma despre care vorbim poate părea mare când sunt enumerate atâtea lucruri punctuale ce pot fi rezolvate cu ea, dar din perspectiva cheltuielilor bugetare, aceasta nu ar fi putut acoperi programe mari de reformă. Însă, considerăm relevantă compararea sumei de aproximativ 8.1 milioane lei cu bugetul alocat în 2013 unor instituţii de stat care stau la baza sistemului de guvernare. În acest sens, suma cheltuită la Gala Bute reprezintă aproape o treime din bugetul Admininstraţiei Prezidenţiale (26 milioane lei), peste jumătate din bugetul Autorităţii Electorale Permanente (14,3 milioane lei) şi tot peste jumătate din bugetul Curţii Constituţionale (15,2 milioane lei).

Şi chiar dacă suma nu ar fi putut acoperi reforme instituţionale majore, s-ar fi putut cu uşurinţă face o mai bună şi mai reală consultare atât a cetăţenilor, cât şi a experţilor pentru proiectele şi deciziile majore care îi privesc, de la o nouă constituţie şi un nou sistem electoral, până la o mai bună informare despre planurile partidelor.

Să luăm cazul Forumului Constituţional. Acesta a avut o perioadă foarte scurtă de funcţionare (martie – mai 2013) şi o serie de carenţe ca forum de consultare cu cetăţenii şi experţii, însă era greu să fie fundamental diferit în contextul unei finanţări minimale de 50.000 euro din fonduri venind fie de la sponsori, fie de la finanţatori externi [1] . Comparativ, în Irlanda şi Islanda, instituţiile statului şi-au asumat costuri mult mai mari pentru astfel de demersuri, de 3 ori până la 12 ori mai mari. În Irlanda, iniţiativa “We, the citizens”, finanţată de o instituţie non-guvernamentală, a folosit aproximativ 630.000 euro pentru consultările constituţionale, iar Convenţia Constituţională implementată de guvern a primit o finanţare de la buget de 300.000 euro pentru un an [2] . În mod similar, Forumul Naţional finanţat de guvernul islandez a beneficiat de un buget de 386.000 euro, iar Forumul Constituţional din Islanda a avut un buget de 166.000 euro. De asemenea, există ţări precum Germania, Olanda sau Belgia, în care sunt finanţate public aplicaţii cu rol de informare de tip TestVot, prin care cetăţenii îşi pot identifica afinitățile politice înainte de diferite alegeri. În Elveţia, acest tip de aplicaţii au un buget de aproximativ 270.000 euro [3] .

Suma de aproximativ 8,1milioane lei pare cu siguranţă foarte mare pentru un om obişnuit. Iar exemplele de mai sus arată că organizaţii non-guvernamentale cu diverse domenii de activitate fac sau ar putea face foarte multe lucruri de care oamenii au nevoie. Toate aceste organizaţii petrec foarte mult timp şi depun un efort considerabil pentru a obţine finanţări pentru aceste proiecte, fapt pentru care drămuiesc şi ultimul ban. Însă doar pentru cele mai mari dintre aceste organizaţii suma de 8,1 milioane lei este aproape de bugetul pe care îl au, majoritatea ONG-urilor operând cu fonduri mult mai mici servicii vitale pentru cetăţeni.

2mil_mare-935x1024