• Mihail Chiru

UPDATE:
Senatul a invocat astăzi, în cazul senatorului Dan Șova, aceleași argumente folosite în prealabil de avocatul Elenei Udrea.

Senatul are 168 de membri, iar pentru încuviințarea arestării preventive a lui Dan Șova au fost 79 de voturi pentru, 67 împotrivă și 5 anulate. Senatul a hotărât respingerea cererii deoarece „ în urma votului exprimat nu a fost întrunit votul majorității senatorilor”, ci doar a celor prezenți. Doar că, retrospectiv, același raționament ar invalida ridicarea imunității altor senatori: Catalin Voicu, Ion Ariton, Serban Mihailescu și Ecaterina Andronescu. Cel mai recent, imunitatea lui Ion Ariton a fost ridicată cu doar 77 de voturi pentru.

Pe 23 februarie, plenul Camerei Deputaților a votat pentru încuviințarea arestării preventive a Elenei Udrea [1] . Avocatul acesteia, Marius Striblea, a contestat validitatea deciziei, argumentând că numărul de voturi „pentru” este insuficient. Are dreptate avocatul? Si dacă da, câte din voturile privind ridicarea imunității exprimate în Parlament ar fi, retrospectiv, nevalabile?

Dl. Striblea susține că votul nu este valabil deoarece ar fi fost necesare 199 de voturi pentru, în loc de cele 170 care s-au înregistrat. Argumentul său este bazat pe legea 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor,  articolul 24, alin. (4). Atunci când se pune problema ridicării imunității parlamentare, legea spune:
„Camera hotărâște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi.”
Potrivit avocatului Elenei Udrea, asta înseamnă că e nevoie de votul favorabil al majorității tuturor membrilor Camerei, nu doar cei prezenți în sală. În acest caz, ar fi necesar ca 199 de deputați să fi votat „pentru”, adică jumătate + 1 din numărul de membri ai Camerei Deputaților (396 momentan).

Însă practica parlamentară și Regulamentul Camerei Deputaților contrazic această interpretare. Mai exact, în Regulamentul Camerei, la articolul 195, referitor la ridicarea imunității, alin. (8) scrie:
„Camera Deputaților se va pronunța asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorității membrilor prezenți.”
Ieri, în plenul Camerei Deputaților s-au înregistrat 170 de voturi pentru arestarea preventivă a Dnei Udrea, 118 voturi împotrivă și 13 voturi nule. Conform Secretarului Camerei Deputaților Nicolae Mircovici, la momentul votului erau 325 de deputați prezenți. Dacă este necesară doar majoritatea membrilor prezenți, atunci votul de ieri este valid.

Pe baza informațiilor obținute de la Camera Deputaților și Senat, am analizat voturile pentru ridicarea imunității din 2008 și până în prezent. Din aceste date, rezultă că raționamentul avocatului Elenei Udrea ar invalida, retrospectiv, un număr de 12 decizii de ridicare a imunității.

Din 2008 și până acum, 22 cereri de ridicare a imunității au fost aprobate prin votul Senatului sau al Camerei Deputaților [2] . Dintre acestea, un număr de 12 (deci peste jumătate) s-au considerat valide, cu toate că voturile „pentru” au reprezentat doar o majoritate a celor prezenți, și nu o majoritate a tuturor membrilor camerei respective.

Printre aceste decizii, care ar fi nevalide conform Dlui Striblea, se numără inclusiv un alt vot privind arestarea preventivă a Elenei Udrea, din data de 9 februarie 2014 (152 pentru, 82 contra și 6 nule) [3] .

De fapt, atunci când se votează pentru ridicarea imunității, practica parlamentară este de a asigura mai întâi existența cvorumului necesar, și anume prezența unei majorități a membrilor camerei în sală. Apoi, pentru aprobarea unei cereri, se consideră necesar ca o  majoritate a membrilor prezenți să voteze pentru.

În concluzie, deși formularea legii 96/2006, preluată și în Regulamentul Senatului, pare la prima vedere să-i dea dreptate lui Marius Striblea, practica în Parlament indică faptul că votul privind arestarea preventivă a Elenei Udrea este valid.

Graficul de mai jos ilustrează toate voturile privind ridicarea imunității din 2008 și până în prezent.

grafic

Linia roșie reprezintă pragul propus de Dl. Striblea — 50% + 1 din membrii camerei.  Cazurile sub linie nu satisfac această condiție, inclusiv 12 decizii de ridicare a imunității considerate valide până acum.

Cazurile colorate cu roșu sunt cele pentru care o majoritate a celor prezenți a votat împotriva cererii de ridicare a imunității [4] .

Cazurile cu albastru sunt cele pentru care o majoritate a celor prezenți a votat în favoarea cererii de ridicare a imunității.


[1] Comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:  http://www.mpublic.ro/presa/2015/c_16_02_2015.htm

[2] 11 au fost respinse prin vot.

[3] Ultimul vot al serii de 9 februarie: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/VOT+PARLAMENT+CERERI+DNA+UDREA+GALA+BUTE+MICROSOFT

[4] Există un singur caz când s-a respins cererea nu pentru că o majoritate a celor prezenți au votat împotrivă, ci pentru că o bună parte s-au abținut. Cazul este al lui Dan Păsat: 116 au votat pentru, 34 contra, 4 nule, plus 138 abțineri.