Evenimentele recente din România au adus în prim plan o situaţie care ridică semne de întrebare legitime din partea cetăţenilor: cum se formează coaliţii de guvernare şi care e rolul partidelor mici în acest angrenaj, cum se justifică migrarea parlamentarilor de la un partid la altul, dar mai ales cum îşi mai pot politicienii justifica legitimatea şi mandatul primit prin vot, în asemenea condiţii.

Ca să înţelegem fenomenul cât mai bine, am realizat un video-infografic ce explică o parte dintre aceste probleme cu ajutorul exemplelor din politica internă română recentă.

Pe scurt, video-infograficul ilustrează inconsecvenţa partidelor şi a politicienilor individuali şi situaţia din România, unde:

•  partidele au încercat majoritatea permutărilor posibile în privinţa realizării de alianţe electorale şi de guvernare

•  este acceptabilă candidatura într-o alianţa, dar formarea guvernului se face cu alte partide

•  există unele partide care ajung, în urma negocierilor politice, să guverneze, deşi reprezentativitatea lor şi mandatul primit la urne sunt incerte pentru cetăţeni sau chiar nu au participat în alegeri.

•  parlamentarii care îşi schimbă de mai multe ori afilierea politică sunt acceptaţi în alte partide şi cu ajutorul lor chiar se formează partide luate în calcul pentru majorităţi guvernamentale

•  majorităţi prezidenţiale au fost formate aproape explicit prin racolarea unor parlamentari de la alte partide

•  migraţia parlamentară în România nu e cea mai ridicată din Europa, doar printre cele mai ridicate şi a crescut după 2004 în loc să scadă o dată cu maturizarea aşteptată a democraţiei româneşti

 

Astfel, aceste inconsecvenţe provoacă numeroase consecinţe pentru cetăţeni şi pentru sistemul politic românesc:

•  coaliţiile de guvernare nu funcţionează tocmai pentru că nu se bazează pe înţelegeri de politici, ci pe aranjamente şi negocieri despre funcţii care nu reflectă priorităţi politice şi nu ţin seama de reflectarea mandatului primit de la cetăţeni

•  cetăţenii nu au cum să ştie sau să prezică poziţiile partidelor şi nu le percep a fi credibile ceea ce  afectează calitatea politicilor publice

•  niciun partid şi niciun guvern nu e evaluat pozitiv, doar mai puţin negativ

•  din această cursă a promisiunilor electorale „găunoase” în care fiecare partid promite imposibilul, cei ajunşi la guvernare vor fi în continuare penalizaţi, chiar dacă activitatea lor este una bună, pentru că cetăţenii au fost împinşi să aibă aşteptări nerealiste.

Citiţi mai multe informaţii despre nevoia de predictabilitate a partidelor politice şi neajunsurile inconsecvenţei lor, dar şi despre migraţia politică, una din consecinţele acestei stări în România .