Energie

Liberalizarea pieţei de energie

Liberalizarea pieței energiei și consecința acesteia în România – creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale atât pentru consumatorii industriali, cât și cei casnici – este un subiect sensibil pentru orice guvern. Cu toate acestea, calitatea de stat membru al Uniunii Europene (UE) incumbă respectarea obiectivelor acesteia, anume crearea pieței unice a energiei până în anul 2014[1].

Guvernul României a transpus legislația europeană în cea națională și a adoptat calendarul liberalizării de abia pe la mijlocul anului 2012 după o tergiversare ce a durat până la activarea ultimelor etape în procesul de infringement început în anul 2011 pentru încălcarea obligaţiilor juridice de transpunere[2]. România a scăpat de sancțiuni adoptând Legea 127/2014 prin care s-au remediat unele dintre deficiențe[3].

Deși, teoretic, calendarul liberalizării nu mai putea fi schimbat, nerespectarea lui conducând la plata unor penalităţi subsţantiale de către guvern, în iulie 2015, prin negocieri cu Comisia Europeană (CE), Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) termenul stabilit inițial pentru alinierea prețurilor gazelor pentru consumatorii casnici în 2018 a fost extins până în 2021[4].

Importanța pentru cetățean

România a practicat unele dintre cele mai mici prețuri reglementate la electricitate și gaz din UE atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru cei casnici. Liberalizarea poate avea drept efect mărirea sau micșorarea prețurilor, acest lucru depinzând de nivelul prețurilor reglementate în țara în cauză. Având în vedere nivelul scăzut al prețurilor reglementate, în România ar trebui să se înregistreze o creștere până la alinierea față de restul tarifelor din UE[5].

Mai mult

Costurile prețurilor reglementate sub prețul pieței sunt următoarele[6]:

  • Descurajarea intrării pe piață a unor producători și distribuitori noi și mai eficienți;
  • Descurajarea investițiilor în tehnologii și capacități noi și, astfel, slăbirea siguranței sistemului energetic național (care este ineficient și uzat);
  • Mari producători mai puțin profitabili și eficienți decât dacă ar fi operat pe o piață liberă;
  • Continuarea contractelor preferențiale și păguboase pentru stat cu așa numiții “băieți deștepți”[7];
  • Presiune asupra bugetului de stat prin acordarea de subvenții și ajutoare ce susțin, în cea mai mare măsură, existența marilor consumatori ineficienți, nu suportabilitatea celor mai săraci consumatori, întrucât aceștia nici nu au acces la rețelele energetice[8];
  • Încurajarea unui comportament de monopol, furnizorii nefiind stimulați să respecte drepturile conumatorilor și nici să ofere servicii performante sau atractive;
  • Stimularea risipei energetice în rândul consumatorului.

Vă prezentăm evoluția prețurilor din 2007 până în 2016 în România și Bulgaria față de media europeană (UE-28).

Figura 1: Evoluția prețurilor la electricitate comparativ cu media europeană (UE 28) pentru consumatorii casnici (gospodării de mărime medie) din România și Bulgaria între 2007-2016 (EUR/kWh)

energie-fig1

Sursa: Eurostat, disponibilă la http://ec.europa.eu/eurostat/web/energy/data/main-tables

Unul dintre motivele protestelor din Bulgaria în anul 2013 a fost șocul populației față de factura la energie electrică după o lungă perioadă de prețuri scăzute în contextul în care în Bulgaria energia electrică este folosită și pentru încălzirea termică. Consumatorii nu au fost bine informați cu privire la efectele și obiectivele liberalizării, iar reglementatorul național s-a dovedit a fi ineficient și ușor influențabil politicului. Prin urmare, orice modificare a prețului electricității este resimțită puternic de consumatorul bulgar[9] și acest lucru explică de ce Bulgaria practică cele mai mici prețuri din UE pentru consumatorii casnici: în 2016, prețul este de 0,09 Euro/kWh față de 0,12/kWh în România și media europeană de 0,20 Euro p/kWh[10] (vezi Figura 1).

Figura 2: Evoluția prețurilor la electricitate comparativ cu media europeană (UE 28) pentru consumatorii industriali (de mărime medie) din România și Bulgaria între 2007-2016 (EUR/kWh)

energie-fig2

Sursa: Eurostat, disponibilă la http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=ten00117

Figura 3: Evoluția prețurilor la gaz natural comparativ cu media europeană (UE 28) pentru consumatorii casnici (gospodării de mărime medie) din România și Bulgaria între 2007-2016 (EUR/GJ)

energie-fig3

Sursa: Eurostat, disponibilă la http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=ten00118

În 2016, prețul gazului pentru consumatorul casnic român este cel mai mic din UE: 9,24 Euro/GJ față de 10,22 Euro/GJ în Bulgaria și media europeană de 17,26 Euro/GJ[11] (vezi Figura 3). În anul 2015, ANRE estima că 20% din numărul total de gospodării și-ar putea permite să plătească prețul de piață la gaze, pe când restul de 80% s-ar încadra în categoria consumatorului vulnerabil și ar avea nevoie de o schemă de ajutor special[12].

Figura 4: Evoluția prețurilor la gaz natural comparativ cu media europeană (UE 28) pentru consumatorii industriali (de mărime medie) din România și Bulgaria între 2007-2016 (EUR/GJ)

energie-fig4

Sursa: Eurostat, disponibilă la http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=ten00118

La data de 1 ianuarie 2015 piața a fost integral liberalizată pentru consumatorii non-casnici (IMM-uri, firme mari, industrii, etc). România practică cele mai mici prețuri din UE și în ceea ce privește prețul gazului pentru consumatorii industriali: 5,39 Euro/GJ față de 6,08 Euro/GJ în Bulgaria și media europeană de 7,67 Euro/GJ[13] (vezi Figura 4). O critică din punct de vedere economic ar fi aceea că prețurile în celelalte state membre au scăzut mai vertiginos, fapt ce a afectat competitivitatea României pe piața unică dată de aceste prețuri mici, întrucât am fi putut exporta produse realizate cu gaze ieftine și, în acest mod, am fi putut realiza un excedent de cont curent[14]. Pe de altă parte, există argumentul că menținerea acestor prețuri mici a fost de fapt o formă de ajutor de stat și a rezultat în concurență neloială, ambele interzise la nivelul UE, dată în beneficiul „băieților deștepți” din rândul consumatorilor industriali, precum cei din sectorul îngrășămintelor și cel chimic[15].

Un studiu recent a indicat faptul că încă din perioada 2009-2011 piața gazelor putea fi liberalizată pentru că ar fi existat resurse suficiente pentru nu numai a compensa număr de ani pe toți consumatorii casnici (nu numai cei vulnerabili) pentru creșterea prețurilor, ci și a oferi deduceri fiscale pentru investiții producătorilor de gaze. Motivul principal pentru care s-a tergiversat liberalizarea în acest sector l-a reprezentat interesele marilor producători care ar fi suportat prețurile pieței libere, dar care s-au luptat pentru a menține condiții avantajoase de preț[16].

Liberalizare în interesul consumatorului

Liberalizarea pieţelor este un obiectiv esenţial al existenței UE, motivat de beneficiile aduse de competiţia liberă în domenii ce anterior erau monopoluri de stat[17]:

  • consumatorii finali (privaţi/publici) îşi pot alege dintr-o paletă mai largă atât furnizorul de servicii, cât şi produsul în sine;
  • scăderea preţurilor medii și prețul pieței să ajungă la cel mai scăzut nivel economic justificat;
  • apariţia unor noi servicii ce sunt mai eficiente şi de o calitate mai bună;
  • consumatorul este mai bine protejat de practici abuzive decât într-o piaţă reglementată sau monopolistică;
  • economia per total va fi mai competitivă (dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri, creşterea comerţului extern, investiții etc).
Mai mult

Directivele europene şi Pachetul Legislativ 3 – Energie au în vedere în principal interesele consumatorului european, întrucât prin liberalizare şi, implicit, crearea unei pieţe concurenţiale, acesta ar putea[18]:

  • avea acces mai uşor la informaţie cu privire atât la elementele constitutive ale facturii (preţuri şi traife), cât şi la preţurile practicate de către alţi producători şi distribuitori;
  • putea schimba furnizorul în funcţie de raportul calitate-preţ (în maximum 3 săptămâni);
  • beneficia de o mai bună rezolvare a eventualelor reclamaţii şi dispute (în maximum 2 luni).

Conform unui studiu din 2010 privind serviciile de energie pentru populaţie[19], consumatorii români aveau cel mai scăzut nivel de satisfacţie (2,6 din 10) din UE vizavi de opţiunea de a alege furnizorul de electricitate.

Figura 5:

pag-51

Particularitatea ţine de faptul că piaţa este împărţită între 4 furnizori principali, iar consumatorii sunt nevoiţi să îşi schimbe domiciliul pentru a schimba furnizorul[20]. În plus, aveau cele mai mari dificultăţi în a compara diverse oferte (2,7 din 10), dar şi probleme în a compara diversele tarife ale unui singur furnizor.

Figura 6:

pag-68

De asemenea, 55% dintre respondenţii români considerau că nu plătesc cel mai mic tarif în raport cu nivelul cheltuielilor personale, în contrast cu 17% care considerau că acesta este cel mai scăzut[21]. În anul 2012, consumatorii bulgari erau cei mai nemulţumiţi în ceea ce priveşte piaţa energiei electrice, în special faţă de opţiunile existente pe piaţă şi posibilitatea de a schimba furnizorul. Satisfacţia generală a consumatorului român era mai bună cu 1,5 unități faţă de cea a bulgarilor.

Figura 7. Componentele IPP – Electricitate

energie-fig6

În ceea ce priveşte piaţa gazului, lucrurile au stat invers. Consumatorii români au fost unii dintre cei mai nemulţumiţi faţă de opţiunile de pe piaţă şi de uşurinţa de a schimba furnizorul. Satisfacţia generală era aproximativ la acelaşi nivel.

Figura 8:

energie-fig7

Consumatorul vulnerabil

La nivel european există preocupare şi pentru protecţia socială a consumatorilor casnici vulnerabili, statele membre având obligaţia legală de a găsi o definiţie corectă şi de a aborda aşa numita „sărăcie energetică”. Cu toate acestea, această categorie trebuie definită şi clar încadrată în legislaţia naţională a fiecărui stat membru şi este preferabil să nu se facă prin reglementarea preţurilor pentru o perioadă îndelungată[22]. Conceptul este definit pentru ambele tipuri de pieţe în 18 din 29 state membre[23]. Spre exemplu, în Marea Britanie definiția stabilește drept referință acele gospodării care cheltuiesc mai mult de 10% din venit pe energie[24].

Mai mult

Odată cu adoptarea Legii 123/2012, Guvernul, Parlamentul şi ANRE trebuiau să stabilească nu numai care sunt categoriile de consumatori vulnerabili, ci şi criteriile de eligibilitate și metodele de protejare (actele normative) a acestora până în septembrie 2012[25]. Ministerul Muncii este responsabil pentru crearea unui “plan național de acțiune în caz de sărăcie energetică prin care se definesc situațiile critice și clienții care nu pot fi deconectați în astfel de situații…” (Legea 123/2012).

În 2013 se promitea că veniturile obținute prin suprataxarea profiturilor obținute de către companiile private în urma liberalizării, măsură extinsă până în decembrie 2016, a companiilor axate pe extracția și vânzarea gazelor naturale cu 60% din veniturile suplimentare, minus redevențele[26], vor fi folosite pentru a finanța măsurile de protecție a consumatorilor vulnerabili (aproximativ 700.000 de familii)[27], dar aceste resurse s-au dus către bugetul general al statului[28].

Una dintre cele mai spinoase aspecte ale liberalizării este găsirea unei definiții precise, mai înguste în ceea ce privește consumatorul care are cu adevărat nevoie de protecție socială. În România, acest lucru este complicat din cauza penuriei de date statistice solide cu privire la consumatorii vulnerabili. Situația este și delicată din cauza faptului că, în mediul rural, consumatorii cu adevărat vulnerabili nici nu au acces la utilități publice, mai ales la rețeaua de gaz natural. Conform unui studiu publicat în anul 2011, bazat pe date de la nivelul anului 2009, în mediul rural preponderența sistemelor de încălzire individuală pe bază de lemne de foc și de biomasă era de 92%[29]. În plus, după tipul de combustibil utilizat, în anul 2009, consumul/locuință era de 3% energie electrică, 17% gaz natural și 37% lemne de foc și biomasă, de departe cel mai utilizat combustibil[30]. Estimarile cu privire la numărul consumatorilor vulnerabili pe piața românească se ridică la 1,15 milioane din 8,36 de milioane de consumatori casnici de electricitate și gaze. Prin urmare, între 6,9 si 7,2 milioane de consumatori se vor adapta noilor prețuri[31]. O analiză mai recentă arată că procentul de consumatori vulnerabili în ceea ce privește electricitatea, măsurați prin numărul de recipienți de tarif social, era de 11% în 2014[32].

Referinţe

[1] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:211:0094:0136:RO:PDFș http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:211:0055:0093:RO:PDF

[2] Pe 21 martie 2013, România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție pentru transpunerea incompletă a legislației ce necesită stabilirea unei definiții la nivel național pentru conceptul de consummator vulnerabil și de o autoritate de reglementare puternică și independentă care să protejeze interesul cetățeanului pe termen lung. În cazul în care Curtea ar fi hotărât în favoarea Comisiei, penalitatea zilnică pentru statul român ar fi fost de 30.228 euro pe zi pentru fiecare dintre cele directive pentru fiecare zi de întârziere în adoptarea măsurilor necesare. Sursa: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-260_ro.htm

[3] http://www.cdep.ro/proiecte/2014/300/60/9/em571.pdf

[4] http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/noul-calendar-de-liberalizare-a-pretului-la-geze-naturale-din-productia-interna-pentru-consumatorii-casnici#null ; http://energie.gov.ro/transparenta-decizionala/hg-pentru-suspendarea-anexei-hg-488-2015/

[5] http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=ten00118

[6] http://cursdeguvernare.ro/cum-ne-cheltuim-avantajele-comparative-pretul-gazelor-naturale-in-economie-ratarea-unei-oportunitati-si-consecintele-pentru-romania.html

[7] http://tefuralafactura.ro/liberalizarea-pretului-gazelor-naturale/

[8] Liberalizarea Pieței de Gaze în România: Mai multe oportunități decât riscuri, Expert Forum, http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2015/02/raport-int-2.pdf

[9] http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=ten00118

[10] Liberalizarea Pieței de Gaze în România: Mai multe oportunități decât riscuri, Expert Forum, http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2015/02/raport-int-2.pdf

[11] Valentina Ivan, Otilia Nuțu, “Liberalizarea cu față umană: cum evităm cazul Bulgariei?”, Expert Forum, Policy Brief no. 20, martie 2013, http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2013/03/Pol-Brief-202.pdf

[12] http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=ten00117

[13] Valentina Ivan, Otilia Nuțu, “Liberalizarea cu față umană: cum evităm cazul Bulgariei?”, Expert Forum, Policy Brief no. 20, martie 2013, http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2013/03/Pol-Brief-202.pdf

[14] Valentina Ivan, Otilia Nuțu, “Liberalizarea cu față umană: cum evităm cazul Bulgariei?”, Expert Forum, Policy Brief no. 20, martie 2013, http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2013/03/Pol-Brief-202.pdf

[15] http://tefuralafactura.ro/liberalizarea-pretului-gazelor-naturale/

[16] http://www.j-constantinescu.org/___Suportabilitatea.html

[17] Directorate General for Health and Consumers, The functioning of retail electricity markets for consumers in the European Union, November 2010, p. 103, http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/market_studies/docs/retail_electricity_full_study_en.pdf

[18] Dan Dionisie, DG SANCO, prezentare „Cooperarea dintre România şi UE în beneficiul consumatorilor de energie” în cadrul Conferinţei „Eficientizarea pieţei interne a energiei la nivelul Uniunii Europene”, 12 martie 2013, Bucureşti.

[19] http://ec.europa.eu/competition/liberalisation/overview_en.html

[20] http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/consumer/rights_en.htm

[21] Directorate General for Health and Consumers, The functioning of retail electricity markets for consumers in the European Union, November 2010, http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/market_studies/docs/retail_electricity_full_study_en.pdf

[22] Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul MAE: „aplicarea mecanismului de preţuri reglementate pentru furnizarea de energie electrică trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, astfel încât metoda de intervenţie a statului să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de interes economic general urmărit, durata acesteia să fie limitată la strictul necesar pentru atingerea obiectivului urmărit şi să existe un sistem de evaluare periodică a intervenţiei pentru a stabili exact categoriile de consumatori (privaţi şi comerciali) pentru care este necesară instituirea mecanismului de preţuri reglementate”, http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8791655-termenul-dat-comisia-europeana-expirat-romania-nu-eliminat-preturile-reglementate-energie.htm?cfat=

[23] http://www.acer.europa.eu/Official_documents/Acts_of_the_Agency/Publication/ACER_Market_Monitoring_Report_2015.pdf

[24] Eugenia Gușilov, ROEC, prezentare „Reprezentarea consumatorilor pe piețele de energie de retail” în cadrul Conferinţei „Eficientizarea pieţei interne a energiei la nivelul Uniunii Europene”, 12 martie 2013, Bucureşti.

[25] Legea menționează legat de consumatorul vulnerabil doar următoarele: „clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecţie socială, precum şi criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative” (art. 3-16)

[26] http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OG_7_2013.pdf

[27] http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-oug-nr-42-15-05-2013__l1a120210.html

[28] Liberalizarea Pieței de Gaze în România: Mai multe oportunități decât riscuri, Expert Forum, http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2015/02/raport-int-2.pdf

[29] Institutul Național de Statistică, Consumurile energetice în gospodării în anul 2009, august 2011, p. 19, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/CENG_publicatie_tabele.pdf

[30] Institutul Național de Statistică, Consumurile energetice în gospodării în anul 2009, august 2011, p. 27, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/CENG_publicatie_tabele.pdf

[31] http://www.evz.ro/detalii/stiri/guvernul-analizeaza-legea-energiei-in-sedinta-extraordinara-971841.html

[32] http://www.acer.europa.eu/Official_documents/Acts_of_the_Agency/Publication/ACER_Market_Monitoring_Report_2015.pdf

Acest subiect în contextul alegerilor din alți ani: