Pensii

Populația Europei cunoaște un proces de îmbătrânire accelarată, iar asigurarea resurselor financiare pentru pensii și servicii medicale impune o presiune semnificativă asupra bugetelor naţionale. În acest sens, politicile sociale într-un stat se concentrează, de obicei, pe activarea a cât mai multor persoane pe piața muncii astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea sistemului de pensii, prin intermediul taxelor și contribuțiilor sociale plătite.

În contextul românesc, discuția despre sustenabilitatea sistemul de pensii publice se impune abordată din perspectiva paradoxului creat de eşecul politicilor de ocupare. Astfel, deşi România se află în acest moment la nivelul cel mai ridicat de populaţie de vârstă activă din ultimele decenii, ceea ce ar implica în condiţii normale o proporţie foarte ridicată a contributorilor la fondul de asigurări sociale, sistemul public de pensii generează un deficit semnificativ, continuarea în parametrii actuali nefiind sustenabilă pe termen lung.

Pensiile publice sunt plătite din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, care provin din contribuții de asigurări sociale (atât ale angajaților, cât și ale angajatorilor) și din sume alocate de la bugetul de stat pentru compensarea deficitului. Acesta din urmă a reprezentat în 2011 2,4% din PIB, fiind principala sursă de deficit: 56% din totatul deficitului bugetar consolidat (Dobre et al 2012).

Peste 70% din bugetul de cheltuieli sociale al României este folosit pentru pensii, ceea ce reprezintă un volum enorm. Totodată, cheltuielile cu pensiile reprezintă 25% din totalul cheluielilor guvernamentale (Preda şi Grigoraş 2011), aceasta fiind o creștere de la 20.5% în 2008. Prin comparaţie doar Polonia cheltuia un procent similar în 2007, în timp ce în Ungaria cheltuielile cu pensile reprezentau 18,3% din totalul cheltuielilor publice iar în Cehia 17,5% (OECD 2011: 155). În acelaşi timp, deşi România a impus cel mai ridicat nivel de taxare al contribuţiilor sociale din întreaga regiune central şi est-europeană, gradul de colectare al acestora este cel mai redus nu numai din regiune ci şi din Uniunea Europeană.

1. Fondul de pensii: colectare redusă, contributori în scădere

Deficitul fondului de pensii s-a accentuat pe fondul crizei economice şi a dispariţiei a aproximativ 600.000 de locuri de muncă din 2008 până în 2010 (Voinea 2011). Există însă şi cauze care ţin de decizia politică: transferul unei părţi a contribuţiilor către pilonul II obligatoriu de pensii administrate privat şi preluarea de către bugetul public de pensii a sarcinii plăţilor către beneficiarii din sistemul de apărare, ordine şi siguranţă publică.

Mai mult

Pilonul II obligatoriu de pensii a devenit functional în 2008 – 2% din contribuțiile la asigurările sociale fiind
transferate către acest pilon. În prezent cota transferată este de 3,5% urmînd ca in 2016 să ajungă la 6% (CSSPP 2012).  Transferurile de contribuţii către fondurile de pensii private au echivalat cu aproximativ 60% din deficitul fondului de pensii în 2008 şi 15% în 2011, când volumul deficitului se mărise substanţial din pricina scăderii numărului contributorilor (Voinea 2011). Totuşi, pe termen lung pensiile individuale private ar putea avea potenţialul de a oferi o degrevare semnificativă de presiune asupra bugetului public (Dobre et al 2012).

La problemele structurale discutate mai înainte se adaugă şi numărul foarte mare de contributori care ies timpuriu de pe piaţa muncii. Vârsta de pensionare prevăzută de lege este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, însă vârsta efectivă este mult mai scăzută, în principal din cauza numărului enorm de pensionări anticipate pe caz de boală. Acestea au reprezentat 31,4% din totalul pensionărilor din 2009 (Preda şi Grigoraş 2011). Dincolo de cazurile reale de invalididate procentul indică folosirea pe scală largă a acestui tip de pensionare ca strategie de evitare a şomajului. În acest mod, largi categorii de persoane capabile încă de lucru au ieşit  din rândul salariaţilor plătitori de taxe, angajatorii lor preferând această soluţie celei în care ar fi trebuit să ofere plăţi compensatorii angajaţilor deveniţi redundanţi.

2. Piaţa muncii de azi, sistemul de pensii de mâine

În 2010, numărul total al pensionarilor a fost de 5,5 milioane. Raportat la numărul de persoane care sunt angajate în activităţi salariate sau care realizează venituri (6,6 milioane), rata de dependență a pensionarilor față de sectorul angajați este de 1.2 (pentru fiecare pensionar există 1,2 angajați), o rată semnificativ mai scăzută decât media europeană de aproximativ 3.

Mai mult

Cu toate acestea, din cele 6.6 milioane de persoane, doar 4.4 milioane muncesc în mod legal, iar aproximativ 2.2 milioane sunt încadrate în economia informală, necontribuind la sistemul de asigurări sociale. Așadar, rata efectivă de dependență scade și mai mult, ajungând la aproximativ 0,8 adica 0,8 persoane active pentru fiecare pensionar.

Această situaţie ridică problema dreptăţii intergeneraţionale din moment ce actualii contributori primesc salarii mai mici din cauza unor contribuţii sociale relativ ridicate, vor trebui să muncească o perioadă mai îndelungată până la pensionare şi foarte probabil statul nu va fi capabil să le asigure pensii la un nivel similar celui actual (Dobre et al 2012) din cauza dezechilibrului demografic.

Distribuția demografică din 2011 face ca grupul de vârstă 0-20 de ani să fie de două ori mai mic decât cel 20-45 de ani, ceea ce înseamnă că în 10-15 ani şi pentru mai multe decenii de atunci înainte, cohortele care vor atinge vârsta de pensionare vor fi de două ori mai numeroase decât cele care vor intra pe piața forței de muncă. În acest moment, România se află la cota maximă de populaţie de vârstă activă datorită maturizării cohortelor născute în urma boom-ului de natalitate survenit după decretul de interzicere a întreruperii de sarcină din 1966. Din păcate, aceasta pare o fereastră de oportunitate ratată (Dobre et al 2012), dat fiind faptul că o proporţie considerabilă a populaţiei active nu are un loc de muncă sau este subangajată, adică munceşte mult mai puţin decât şi-ar dori.

Disproporția dintre persoanele care contribuie efectiv la sistemul de pensii publice și numărul pensionari produce două tipuri de efecte. La nivel macro, accentuează deficitul bugetului public de pensii, ceea ce înseamnă mai puţine resurse pentru alte cheltuieli sociale sau pentru segmentul de populaţie tânără. La nivel individual, persoanele care în acest moment nu realizează venituri impozabile sau sunt angajate în economia informală vor beneficia fie de pensii considerabil diminuate (din cauza absenţei stagiului complet de cotizare) fie doar de indemnizaţia socială pentru pensionari ceea ce implică un risc foarte ridicat de sărăcie.

Așadar, asigurarea sustenabilităţii sistemului de pensii publice depinde direct de reuşita politicilor active de ocupare, de creşterea gradului de colectare a contribuţiilor sociale, precum şi de descurajarea folosirii pensionării anticipate ca strategie de evitare a şomajului.

3. Referinţe

Dobre, S., Ioniţă, S. şi Marinache, D. 2012. „Cine va mai plăti pensiile decreţeilor în 2030? Situaţia României ȋn context comparativ UE şi şapte scenarii de evoluţie a sistemului public de pensii”, ExpertForum Working Paper 3, disponibil la: http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2012/11/Cartea-alba-a-pensiilor-RO_11nov.pdf

Preda, M. şi Grigoraş, V. 2011. The public pension system in Romania: myths and facts. Transylvanian Review of Administrative Sciences, 32: 235-251.

Voinea, L. 2011. „De ce nu sunt bani de pensii?” Biroul pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă, Bucureşti: Blocul Naţional Sindical, disponibil la: http://www.bns.ro/wps/wcm/connect/22a8e5ff-fb9b-4dfb-945a-ae6e2e963687/De+ce+nu+sunt+bani+de+pensii.pdf?MOD=AJPERES&CACHEID=22a8e5ff-fb9b-4dfb-945a-ae6e2e963687

Comisia deSupraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) 2012, date disponibile la: http://www.csspp.ro/pilonul-2

OECD. 2011. Pensions at a Glance2011 Retirement-income Systems in OECD and G20 countries, disponibil la: http://www.oecd-ilibrary.org/docserver/download/8111011e.pdf expires=1355172794&id=id&accname=guest&checksum=351FB09CE2862E59CDA102F8DF686E2E

Acest subiect în contextul alegerilor din alți ani: