• Adina Marincea

Presa din România se confruntă cu multiple amenințări care vin atât din interiorul pieței media, dar și din exterior, conform raportului Media Pluralism Monitor (MPM) pe anul 2016, un studiu ce se realizează anual în fiecare stat UE, plus Turcia și Muntenegru la această ediție.

Studiul analizează cât de crescut sau scăzut e riscul la adresa libertăţii şi pluralismului media pe patru categorii mari (protecție de bază a jurnaliștilor, pluralitatea pieței de media, incluziunea socială a categoriilor defavorizate, independență față de zona politică), fiecare având alți cinci indicatori care dau scorul total.

România, per total, are un scor mediu de risc, în linie cu multe alte țări central și est europene. Dar, la o privire mai atentă asupra indicatorilor din fiecare categorie, se pot vedea câteva tendințe îngrijorătoare pentru mass-media românești, mai ales în privința: măsurilor profesionale de protecție a jurnaliștilor, concentrării patronatului media, concentrării trans-media a patronatului și încurajării competitivității, influenței comerciale sau a patronului asupra politicii editoriale, controlului zonei politice asupra media, autonomiei editoriale, independenței posturilor publice de radio-televiziune față de controlul politic și în privința modalității de finanțate a acestora, competențelor media alea cetățenilor.

Cei mai mulți din acești indicatori (notați cu risc major) arată de fapt numeroasele amenințări la adresa media din România, dincolo de scorul general de risc mediu (care este oricum peste media UE la toate cele 4 categorii) și subliniază deficiențele la nivelul cadrului legal (și aplicarea lor consecventă) sau de reglementare a profesiei de jurnalist și ale media în general.

Rezolvarea acestor deficiențe în România ar fi primul pas (dar cu siguranță nu unul suficient) pentru a îmbunătăți performanțele media și a crește puterea lor de a își servi mai bine publicul, concluzionează raportul MPM, realizat pentru al doilea an consecutiv în România de către Median Research Centre (MRC).

Cifre importante din raport:

  • Piața de print din România reprezintă doar 5% din întreaga piață de media, în comparație cu 28% în Ungaria sau 21% în Republica Cehă.
  • Ca şi în 2015, rămân presante problemele legate de profesia de jurnalist, standarde și protecție (46% risc).
  • Lipsa unei legislații adecvate cu privire la domeniul concentrării patronatului media are un risc de 72%.
  • Influența comercială și din partea patronatului asupra conținutului editorial generează un risc și mai ridicat (79%).
  • Indicatorul ce privește controlul politic asupra canalelor media (88% risc), cel legat de autonomia editorială (81% risc), cel care evaluează independența guvernării și finanțării serviciilor publice de media (92% risc).
  • Competențele media ale populaţiei sunt mult sub medie și au 81% risc.

Cum arată presa din România în contextul european?

Ca şi în 2015, România înregistrează un risc mediu pe fiecare dintre cele patru categorii de indicatori, peste media UE: protecţie de bază (risc 34%, media UE 28% – Figura 1), pluralitatea pieţei (risc 64%, media UE 49% – Figura 2), independenţă politică (risc 65%, media UE 46% – Figura 3) şi incluziune socială (risc 54%, media UE 47% – Figura 4). Comparativ cu celelalte state membre, riscurile cu care se confruntă presa din România sunt similare cu cele din Europa Centrală şi de Est şi din statele mediteraneene.

   
Figura 1. Riscurile privind Protecţia de bază [i] Figura 2. Riscurile privind Pluralitatea pieţei[ii]

 

   
Figura 3. Riscurile privind Independenţa politică[iii] Figura 4. Riscurile privind Incluziunea socială[iv]

Piața mass-media din România este dominată de televiziune, cu o creștere recentă a utilizării internetului și o scădere continuă a numărului de copii vândute de presa scrisă. Având în vedere activarea scăzută a forței de muncă, nivelul ridicat de sărăcie și nivelul scăzut de educație, piața media din România a înregistrat cote de consum TV peste medie și un nivel scăzut de consum al ziarelor, de doar 13%[v]. Criza economică a adus o scădere drastică a veniturilor ziarelor, foarte dependente de publicitate și cu venituri limitate din abonamente și vânzări. Dezvoltarea rapidă a internetului și disponibilitatea de conținut gratuit face cu atât mai dificilă supraviețuirea unor publicații cu tradiție într-o țară în care oamenii nu au deprinderea de a citi și a plăti pentru știri. Ziarul ne-tabloid cu cele mai mari vânzări din România (un ziar de sport, Gazeta Sporturilor), vinde mai puține exemplare decât ziarul elitist recent închis din Ungaria (Népszabadság), în condiţiile în care populaţia Ungariei este mai mică de jumătate din cea a României. Piața de print din România reprezintă doar 5% din întreaga piață de media, în comparație cu 28% în Ungaria sau 21% în Republica Cehă[vi].

Ce înseamnă riscurile pentru presa română?

Provocările cu care se confruntă presa ţin de contextul mai larg şi de problemele structurale care menţin România în fruntea ţărilor sărace din UE[vii]. Nici perspectivele de viitor nu par mai luminoase dacă ne uităm la performanţele educaţionale mult sub medie și ratele de abandon școlar printre cele mai ridicate[viii]. Capacitatea statului de a gestiona problemele structurale este diminuată de acapararea puterii (acel tip de corupție politică ce permite intereselor private să influențeze considerabil și pentru propriul beneficiu procesul prin care se iau decizii de guvernare a unei țări), de numărul mic de instituții imparțiale, eficiența administrativă redusă și un sistem legislativ disfuncțional și anevoios. La acestea se adaugă lipsa de încredere a electoratului în instituţii, în procesul democratic şi în cei care guvernează, alimentată de polarizarea şi neîncrederea reciprocă la nivel politic. Polarizarea politică, tot mai puternic resimţită, este însă mai degrabă simbolică, întrucat competiția partidelor nu este una bazată pe promisiuni de politici publice[ix], ci are un conținut ideologic scăzut, axat pe tactici de demonizare, precum acuzații reciproce de corupție sau abuz de putere[x].

În acest context nu este de mirare că cele mai ridicate riscuri pentru mass-media din România, conform studiului, ţin de Independența Politică (risc mediu – 65%) și Pluralismul Pieței (risc mediu – 64%). Mai specific, ele privesc: independența guvernării și finanțării serviciilor publice de media, politizarea controlului asupra canalelor media și autonomia editorială, urmate de riscuri ridicate de influență comercială și a patronatului asupra conținutului editorial și concentrarea patronatului în domeniul media.

 

Figura 5. Media Pluralism Monitor 2016 – România, rezultate pe domeniile de risc

 

Cadrul legal care asigură prevederile necesare pentru protecția de bază pentru sectorul media este destul de solid, riscurile provenind mai degrabă din practicile inconsecvente și implementarea prevederilor legale. Ca şi în 2015[xi], rămân presante problemele legate de profesia de jurnalist, standarde și protecție. Precaritatea situaţiei economice cu care se confruntă jurnaliştii români, împreună cu lipsa unor mijloace reale de protecţie împotriva presiunilor externe continuă să fie obstacole pentru un jurnalism de calitate şi în interesul public.

 

Figura 6. România: riscuri privind protecţia de bază a mass-media

 

Aşa cum reiese din Figura 2, cele mai multe riscuri pentru presa din Europa ţin de pluralitatea pieţei de media. În cazul specific al României (Figura 7), problemele ţin de lipsa unei legislații adecvate cu privire la domeniul concentrării patronatului media (72% risc) și în special concentrarea trans-media a patronatului și încurajarea competitivității (69% risc). Influența comercială și din partea patronatului asupra conținutului editorial generează un risc și mai ridicat (79%), datorat parțial ineficienței normelor neobligatorii auto-reglementate, într-un context de vulnerabilitate economică a sectorului media, ceea ce contribuie de asemenea la evaluarea de risc mediu a indicatorilor pentru viabilitate media (48%). În ceea ce priveşte transparența patronatului media, deşi informaţiile despre patronat sunt puse la dispoziție de autoritățile publice, numele individuale pot fi ascunse în spatele unui lung lanț de companii, posibil neînregistrate în România, ceea ce face greu de identificat adevăraţii proprietari.

 

Figura 7. România: riscuri privind pluralitatea pieţei media

 

Cea mai semnificativă amenințare pentru pluralismul media din România este însă lipsa independenței politice (Figura 8). Aceasta provine atât din cadrul legislativ, cât și din practica reală, coroborate cu factori structurali precum disfuncțiile pieței de media, polarizarea politică ridicată și imparțialitatea scăzută a instituțiilor de stat. Cele mai problematice aspecte ţin de controlul politic asupra canalelor media (88% risc), autonomia editorială (81% risc) și independența guvernării și finanțării serviciilor publice de media (92% risc). Riscurile ce ţin de controlul politic provin în mare parte din lipsa unor reglementări specifice privind conflictul de interese sau incompatibilitatea între activitățile politice și patronatul media şi care permit actorilor politici să deţină orice tip de canal mass-media, ceea ce afectează autonomia editorială. Cel mai ridicat grad de risc din toată monitorizarea vizează independenţa serviciilor publice de media (92%), şi ţine de prevederile legislative privitoare la mecanismul numirilor, demiterilor și controlul parlamentar, care sunt incompatibile cu promovarea unor servicii media independente, aşa cum am arătat într-o analiză detaliată a situaţiei TVR.

 

Figura 8. România: riscuri privind independenţa politică a mass-media

 

Nu în ultimul rând, presa din România mai are de făcut îmbunătăţiri şi la capitolul incluziune socială (Figura 9), mai ales în ceea ce priveşte competențele media mult sub medie ale populaţiei (81% risc). Acest lucru se datorează pe de o parte lipsei de politici coerente care să stimuleze dezvoltarea lor, şi pe de alta accesului limitat la internet și la competențele digitale. În acelaşi timp, există factori structurali mai ampli care ţin de dezvoltarea socio-economică a ţării, de deficienţele accesului la infrastructura IT și chiar la învățământul de bază, care îngreunează semnificativ dezvoltarea competenţelor media. Scorurile PISA obţinute de România sunt printre cele mai scăzute, în timp ce ratele de abandon școlar sunt la pol opus[xii].

De asemeni, accesul la mass-media pentru minorităţi, persoane cu dizabilităţi, femei si comunităţi locale este în continuare relativ limitat, şi asta fără a mai lua în considerare problemele mai profunde ce ţin de impactul acceptabilităţii sociale a prejudecăților asupra reprezentării minorităţilor în presă.

 

Figura 9. România: riscuri privind incluziunea socială

 

Raportul integral, precum şi rapoartele din fiecare ţară pot fi descărcate aici. Cercetarea privind situaţia din România a fost realizată de echipa Median Research Centre/OpenPolitics. Au fost consultați mai mulți experţi media din sfera academică, societatea civilă (ActiveWatch, CJI), autorităţi de reglementare a presei (CNA), şi reprezentanţi ai organizaţiilor de presă (EurActiv, Agerpres).

 


[i] Indicatorii care definesc aria de risc “Protecţie de bază” se referă la reglementările esenţiale oricărui sistem media, cum ar fi: existența și eficiența punerii în aplicare a reglementărilor legale menite să protejeze libertatea de exprimare și dreptul la informare; statutul jurnaliștilor din fiecare țară, inclusiv capacitatea lor de a-şi face meseria; precum și independența și eficiența organismelor naționale de reglementare: autoritățile mass-media, autoritățile din domeniul concurenței și autoritățile din domeniul comunicațiilor.

[ii] Indicatorii care definesc aria de risc “Pluralismul pieţei de media” ţin de transparenţa acţionariatului şi concentrarea pieţei de media.

[iii] Indicatorii care definesc aria de risc “Independenţă politică” vizează existența și eficiența punerii în aplicare a reglementărilor menite să contracareze reprezentarea părtinitoare a punctelor de vedere politice în mass-media, precum și gradul de politizare a canalelor mass-media. Indicatorii vizează şi influența statului asupra funcționării pieței media, cu accent pe serviciile publice de media (în special televiziunea publică).

[iv] Indicatorii care definesc aria de risc “Incluziune socială” vizează accesul diferitelor grupuri (îndeosebi cele vulnerabile) la mijloacele mass-media. Sunt evaluate reglementările și politicile menite să asigure accesul diverselor grupuri culturale și sociale, al comunităților locale, precum și al persoanelor cu dizabilităţi. În plus, sunt evaluate centralizarea sistemului mass-media, precum și calitatea politicilor privind competențele media și competențele digitale ale populației.

[v] Biroul Român de Audit Transmedia – BRAT. Consumul de media şi investiţiile în publicitate. 16 decembrie 2015. http://www.brat.ro/stiri/consumul-de-media-si-investitiile-in-publicitate.html

[vi] Initiative. Media Fact Book Romania 2016. 2016. http://www.mediafactbook.ro/

[vii] Eurostat. People at risk of poverty or social exclusion. Data extracted in December 2016. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_at_risk_of_poverty_or_social_exclusion

[viii] OECD. PISA 2015. Results in Focus. 2016. http://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf

EUROSTAT. Early leavers from education and training. Data extracted in May 2017. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Early_leavers_from_education_and_training

[ix] Pop-Eleches, G. „A party for all seasons: Electoral adaptation of Romanian Communist successor parties”, Communist and Post-Communist Studies, 41 (4): 465-479. 2008.

[x] Chiru, 2015.

[xi] Marina Popescu, Adina Marincea, Ioana Lupea, Ruxandra Gubernat, Roxana Bodea (Median Research Centre). Media Pluralism Monitor 2015- Romania. October 2015. http://monitor.cmpf.eui.eu/mpm2015/results/romania/

[xii]  OECD. PISA 2015. Results in Focus. 2016. http://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf

EUROSTAT. Early leavers from education and training. Data extracted in May 2017. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Early_leavers_from_education_and_training