Update turul II
Open Politics vă prezintă această colecție de grafice cu toate sondajele de opinie realizate cu ocazia alegerilor prezidențiale 2014 din România. Includem ultimele sondaje care au fost publicate cu date metodologice pe site-urile institutelor. De vreme ce diferitele institute de sondare a opiniei folosesc metode diferite pentru a deduce preferințele politice ale românilor, graficele evidențiază legătura dintre sondaj și firma care l-a implementat. Mai multe detalii tehnice despre fiecare dintre aceste sondaje puteți citi aici. Patru aspecte legate de metodologia sondajelor merită clarificări.
- În primul rând, graficele în care se arată preferințele la vot în al doilea tur nu rezultă din datele referitoare la turul întai, ci respondenții au fost întrebați specific cu cine ar vota în al doilea tur dintre doi candidați calificați. Pe masură ce ne apropiem de data alegerilor, și alianțele politice și-au nominalizat candidații, această întrebare despre turul doi a devenit mai importantă.
- În al doilea rând, în cazul susținerii partidelor politice, unele întrebări au fost formulate în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, nu specific pentru alegerile prezidențiale/alegeri parlamentare naționale. Am decis să includem aceste date de dragul puterii de comparație, deoarece partidele s-au schimbat foarte puțin între cele două alegeri, naționale și europene.
- În al treilea rând, în unele sondaje de opinie, mai ales cele care s-au desfășurat cu mai multe luni înainte de alegerile prezidențiale, respondenții au fost întrebați cat de multă încredere au în unii politicieni care au devenit în final candidații reali în alegerile prezidențiale. Deoarece aceste întrebări nu au fost formulate specific în vederea sondarii intențiilor la vot, am decis să le excludem.
- Apoi, în unele cazuri în care am vrut să evitam încarcarea de date a graficelor și să putem păstra nivelul de comparație, am decis să ilustrăm la un loc câțiva candidați și câteva partide. În aceste cazuri graficele arată clar care reprezentare ilustreză o astfel de condensare a datelor. Aceste decizii au fost luate pe baza forței politice a respectivilor candidați și partide.
Aproape toate sondajele in vederea alegerilor prezidențiale au indicat un scor în jurul a 40% din voturi pentru Victor Ponta în primul tur de scrutin, programat pentru 2 noiembrie. Excepția o reprezintă puținele sondaje în care Mircea Geoană a fost de asemenea nominalizat drept candidat. Pentru o mai bună comparabilitate a procentelor din grafic în cazul acestor sondaje am prezentat suma procentelor celor doi candidați (Victor Ponta și Mircea Geoană), iar rezultatul este foarte similar nivelului de susținere din sondajele în care Ponta este singura variantă de candidat din partea PSD. Nivelul maxim atins de Ponta a fost de 45% în unele dintre sondajele realizate în vară, dar nominalizarea lui Klaus Johannis drept candidat al Alianței Creștin Liberale (ACL) pare să fi condus la o cursă mai strânsă. În privința candidatului PNL (ulterior ACL) am procedat la fel, prezentând suma procentelor lui Crin Antonescu și Klaus Johannis în cazul sondajelor care i-au inclus pe ambii. Trendul a fost unul mai degrabă ascendent, deși cu fluctuații importante, atingând 30% din opțiuni și menținându-se în jurul acestui nivel după nominalizarea lui Johannis drept candidatul ACL.
Singurul candiat care părea să aibă o șansa de a lua locul secund liberalilor a fost Mihai Răzvan Ungureanu, care înregistra aproape 20% din preferințe la începutul anului, dar al cărui nivel de susținere a scăzut simțitor de-a lungul verii, până când a ieșit din cursă după fuziunea dintre Forța Civică și PDL. După acest moment, intră în scenă Călin Popescu-Tăriceanu care se menține pe locul 3 în majoritatea sondajelor cu un nivel constant de susținere în jurul valorii de 10% pină la ultimele sondaje in care Elena Udrea ocupă locul trei. Nici unul dintre ceilalți candidați cu notorietate, Monica Macovei, Teodor Meleșcanu, Dan Diaconescu sau Corneliu Vadim Tudor, nu par să poată aspira la locul al treilea iar diferențele de susținere dintre ei sunt foarte greu de distins, acestea aflându-se de cele mai multe ori în marja de eroare a sondajului.
Graficul pentru turul al doilea prezintă o imagine ceva mai interesantă, dat fiind că majoritatea susținătorilor candidaților partidelor mici par să îl prefere pe Klaus Johannis la scrutinul din 16 noiembrie. Totuși, Victor Ponta este și el beneficiar al redistribuirii preferințelor astfel că nivelul său de susținere pentru turul al doilea este constant peste 50% în toate sondajele indiferent dacă numele contracanditului este Crin Antonescu sau Klaus Johannis. Cum era de așteptat, cursa în turul al doilea pare să fi devenit mai strânsă în ultima lună și rămâne de văzut cum va evolua aceasta. Dacă analizăm preferințele pentru partide observăm că PSD (sau alianța electorală Uniunea Social Democrată – USD) s-a aflat constant de a lungul anului 2014 la un nivel de susținere de peste 40%. Într-un sondaj de la începutul anului PSD se afla la egalitate cu nivelul combinat de popularitate al PNL și PDL, însă acest nivel nu a fost confirmat ulterior, suținerea pentru cele două partide menținându-se în jurul valorii de 30% și aflându-se pe un ușor trend ascendent începând din martie.
Un singur sondaj dă rezultate diferite şi anume prezintă candidaţii pentru turul cu procente mult mai apropiate unul de celălalt. Acest sondaj a fost efectuat de CCSCC (Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative) şi l-am inclus pentru că indeplineşte criteriile metodologice de selecţie în ciuda unor îndoieli existente legate de credibilitatea companiei.
Locul 3 în toate sondajele este deținut, fără excepție, de Partidul Mișcarea Populară (PMP), însă diferențele dintre nivelul de susținere al PMP și cel al UDMR, PPDD și al nou-fondatului Partid Liberal Reformator (PRL) este de multe ori în jurul a 1 sau 2%. Începând din iunie 2014 trendul nivelului de susținere al PMP pare unul mai degrabă descendent. 
Toate datele au fost colectate din:
Scrie un comentariu