În ultimele săptămâni o serie de suspiciuni de fraudă au fost vehiculate cu privire la rezultatele alegerilor din Sectorul 1. Cercetarea noastră bazată pe analiza datelor electorale prezente și de la alegeri trecute indică însă, că în realitate, datele nu oferă sprijin empiric pentru aceste suspiciuni. Deși marja de victorie a lui Dan Tudorache în fața lui Clotilde Armand este corelată cu proporția de voturi nule, acest lucru e valabil și în secțiile unde USB a avut delegați sau reprezentanți, nu doar în cele unde aceștia au lipsit. Mai mult, voturile pentru Tudorache sunt corelate inclusiv cu procentul de voturi nule de la alegerile din 2012 sau 2014. În general, rezultatele alegerilor acestea sunt în mare măsură explicate de tendințele de vot care s-au înregistrat și la alegerile precedente.
Introducere
La finalul alegerilor locale organizate pe 5 iunie, un rezultat a stârnit o dezbatere aprinsă: victoria la limită a lui Daniel Tudorache asupra Clotildei Armand în cursa pentru primăria sectorului 1 din București. Relativ necunoscută înainte de campanie, Clotilde Armand, propusă de Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) a devenit rapid o stea în ascensiune, iar unele dintre exit poll-urile publicate în seara alegerilor au indicat chiar că va câștiga cursa, deși distanța față de principalul competitor era una redusă. Rezultatele oficiale de a doua zi au adus în schimb victoria „supriză” a lui Tudorache precum și primele sugestii din partea taberei USB legate de faptul că rezultatele anunțate prezintă anumite „anomalii”. În următoarele câteva zile aceste sugestii s-au intensificat, transformându-se în acuze de fraudă, care au fost preluate pe media sociale și au fost de asemenea prezentate de media tradiționale. Cererea oficială a USB de renumărare a voturilor în 18 secții de votare din sector a fost respinsă de biroul electoral de sector, dar candidata USB a declarat că va contesta la Biroul Electoral Central această decizie și că este pregătită chiar pentru o acțiune în instanță. Indiferent dacă acest caz va ajunge sau nu în instanță și de deznodământul său, percepția că rezultatele alegerilor au fost suspecte pare să fi câștigat deja credibilitate și o popularitate relativ largă. Avem motive să considerăm întemeiată această percepție?
Pentru a răspunde la această întrebare am realizat o serie de analize statistice bivariate și multivariate ale rezultatelor oficiale de la aceste alegeri precum și de la două alegeri precedente, împerecheate („matched”) la nivel de secție de votare.
Rezultele pe scurt:
- Daniel Tudorache (PSD) nu a câștigat semnificativ mai multe voturi decât Clotilde Armand (USB) în acele secții de votare în care USB nu a avut delegat sau reprezentant, în comparație cu locurile în care USB a fost reprezentată.
- Există o corelație între proporțiile voturilor lui Tudorache și Armand și proporția voturilor nule. Dar există de asemenea o corelație similară între procentele de vot ale celor doi candidați și procentul de voturi nule în aceleași secții la alegerile din 2012 și 2014.
- Marja de victorie a lui Tudorache a fost asociată pozitiv cu proporția voturilor nule atât în secțiile în care USB a avut un reprezentat sau delegat cât și în cele în care numărătoarea voturilor nu a fost observată de nimeni de la USB.
- Factorul care prezice cel mai bine marja de victorie a lui Tudorache asupra lui Armand din fiecare secție de votare este diferența dintre procentele de vot pentru Victor Ponta (PSD) și procentele obținute de Klaus Iohannis (PNL) în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 în aceleași secții.
- Anumite secții de votare prezintă atât un vot mai însemnat pentru candidatul sprijint de PSD cât și o tendință de a înregistra mai multe voturi invalide – în toate alegerile. Această regularitate ar putea fi explicată de alți factori decât frauda, cel mai probabil fiind vorba de caracteristicile socio-demografice ale electoratului arondat secțiilor respective.
Indiciile fraudei sau erorilor în numărarea voturilor invocate de USB
Acuzațiile ridicate de liderii și susținătorii USB au inclus referințe la mai multe indicii de fraudă sau erori în numărarea voturilor.
A. Marja de victorie a lui Tudorache
În primul rând, liderii USB au afirmat că avansul candidatului PSD a fost de câteva ori mai mare în acele secții de vot în care USB nu a avut un reprezentat sau delegat. Noua lege electorală a permis partidelor înscrise în cursă să trimită delegați care să observe numărarea voturilor în acele secții în care nu au avut reprezentanți. Reprezentantul este o persoană nominalizată de partid ca membru în comisia secției de vot, care participă la procesul de vot pe întreaga durată a zilei și la întocmirea proceselor verbale referitoare la rezultatele oficiale ale alegerilor în acea secție. Inițial liderii USB au declarat că Uniunea nu a avut reprezentant sau delegat în 36 de secții din sectorul 1. Însă în corespondența electronică pe care am purtat-o recent, membrii ai secretariatului USB, au indicat că această situație s-a petrecut doar în 20 de secții.
Comparînd diferențele dintre procentele de vot ale celor doi candidați în cele două tipuri de secții a reieșit că acestea sunt aproape identice. Astfel, am descoperit o diferența medie de 3,39% în favorea lui Tudorache în secțiile în care Uniunea a avut reprezentant sau delegat, respectiv o diferența medie de 3,22% în secțiile în care USB nu a avut reprezentant sau delegat. Un test T a arătat că această diferență nu este semnificativă la nivele convenționale de semnificație statistică (valuarea lui p fiind egală cu 0,96).
Am efectuat un alt test T pentru a compara cele 63 de secții unde USB a avut reprezentant cu restul (secții în care au avut delegat sau nu au avut pe nimeni). În secțiile unde USB a avut reprezentant s-a înregistrat o diferența medie de 1,41% în favorea lui Tudorache, comparat cu 4,60% în restul secțiilor. Totuși, nici această diferență nu este semnificativă statistic (valuarea lui p fiind egală cu 0.15).
Astfel, avansul lui Tudorache față de Armand nu a fost semnificativ mai mare în secțiile în care USB nu a avut reprezentant sau delegat, comparat cu secțiile în care USB a fost reprezentat.
B. Relația dintre voturile nule și voturile pentru Tudorache
Cel de al doilea indiciu al unei posibile fraude semnalat de către USB a fost existența unei corelații pozitive relativ ridicate între procentul de vot pentru candidatul PSD și procentul voturilor nule, respectiv a unei corelații similare ca mărime dar negativă între procentul de vot pentru Armand și procentul voturilor nule. Într-adevăr, analizând rezultatele finale publicate de Biroul Electoral Central (BEC), am descoperit o corelație de -0,55*** între procentul de vot pentru Armand și procentul voturilor nule în cele 163 de secții, respectiv corelație de 0.53*** între procentul de vot al lui Tudorache și procentul voturilor nule.
Totuși, în sine această corelație nu spune prea multe, mai ales că am descoperit corelații similare între procentele de vot pentru Armand sau Tudorache și procentele de voturi nule înregistrate la alegerile precedente. Mai precis, este vorba de corelații atât cu procentul voturilor nule înregistrat în secțiile din sectorul 1 în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 (0,31*** pentru votul pentru Tudorache și -0,40*** pentru Armand), cât și cu proporția voturilor nule la alegerile locale din 2012 (0,25*** pentru votul pentru Tudorache și -0,29*** pentru Armand).
Dacă analizăm împreună cele două acuze discutate până acum, reiese că marja de victorie a lui Tudorache este puternic corelată cu procentul voturilor nule nu numai în cele 20 de secții în care USB nu a avut reprezentant sau delegat (coeficient Pearson R=.0,79***) ci și în restul secțiilor (coeficient Pearson R=0.52***). Acest rezultat face suspiciunile de fraudă mai puțin plauzibile.
Trebuie să reținem că două fenomene pot fi puternic corelate doar pentru că sunt ambele cauzate de un al treilea, nu pentru că există o relație cauzală între ele. De aceea este necesar să ducem analiza dincolo de nivelul unor analize bivariate care pot indica false corelații și să oferim un tablou mai complet al tiparelor de vot din sectorul 1, plecând de la ce știm despre rezultatele alegerilor trecute în aceleași secții. Înainte de a ne îndrepta spre această sarcină, ne vom referi pe scurt la ultimul indiciu semnalat de USB, care este de o natură diferită decât precedentele.
C. Voturi pentru USB dar nu pentru Armand
Cel de al treilea indiciu al unei posibile fraude semnalat în întâmpinarea oficială a USB care a cerut renumărarea voturilor, a fost faptul că în 12 secții au existat ‘diferențe substanțiale’ între:
- procentul de voturi pentru Armand și cel al votului pentru lista USB de consilieri locali
- procentul de voturi pentru Armand și cel al votului pentru Nicușor Dan, ultimele două (lista de consilieri, respectiv candidatul USB pentru primăria generală) obținînd mai multe voturi.
Totuși, în cele 12 secții indicate de USB, diferența dintre votul pentru lista de consilieri locali și cel pentru Armand nu a depășit 3%. De asemenea, proporția mai mare de voturi pentru Nicușor Dan poate fi explicată de notorietatea mai ridicată a acestuia. Diferențele ar putea fi de asemenea explicate de votul strategic, sau ‘ticket splitting’: unii alegători ar fi putut vota ‘sincer’, conform preferinței lor cea mai puternică, pentru lista USB de consilieri locali și candidatul USB pentru primăria generală, și să voteze ‘strategic’ pentru candidatul PNL la sectorul 1, gândindu-se că acesta din urmă ar avea o șansă mai bună să îl învingă pe candidatul PSD.
Privind dincolo de corelații
Spre deosebire de analizele bivariate, o regresie multivariată permite analizarea simultană a potențialului explicativ a diferitelor ipoteze referitoare la victoria candidatului PSD, ținând seama totodată de alți factori care ar fi putut influența diferența de voturi dintre cei doi candidați, date fiind tiparele de comportament electoral din sector din trecut.
Am inclus în regresie mai mulți factori care anticipăm că pot juca un rol important în explicarea rezultatului alegerilor. Primul factor este diferența dintre procentele de vot ale lui Ponta și Iohannis din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 în fiecare secție din sectorul 1. Aceasta a fost cursa electorală similară cea mai recentă – având doi candidați principali de dreapta și de stânga, precum și o pletoră de alți candidați. Ne-am așteptat la o anumită stabilitate a preferințelor de vot în special pentru candidatul PSD dar și în privința celor doi competitori de dreapta.
O altă variabilă inclusă a fost procentul de vot obținut în secția respectivă în 2012 de primarul în funcție, Andrei Chiliman. Dat fiind că acesta a fost sprijint atât de PNL cât și de PSD, prin alianța USL, am presupus că diferența dintre Tudorache și Armand va fi mai mare în acele secții în care Chliman a obținut un scor mai bun (fiind votat atât de electoratul PSD cât și de cel PNL).
Luând în calcul accentul pus de USB pe ideea că posibile nereguli au avut loc în acele secții în care nu au avut reprezentant sau delegat, am inclus în model o variabilă dihotomică pentru cele 20 de secții în care această situație s-a petrecut. Nu în ultimul rând ecuația include trei variabile de control care măsoară procentul de voturi nule la alegerile din 2016; în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014; și la alegerile locale din 2012. Motivația a fost de a vedea dacă proporționalitatea votului PSD cu voturile nule este specifică doar alegerilor din 2016 sau, dacă, acele cartiere unde se înregistrează mai multe voturi nule tind să voteze în mod constant mai mult cu candidații PSD.
Figura 1: Distribuția diferenței de vot dintre principalii candidați
Variabila dependentă (ceea ce încercăm să explicăm) este desigur diferența dintre procentele de vot pentru Tudorache și Armand. Figura 1 de mai sus prezintă o histogramă a acestor diferențe. După cum se poate observa aceste diferențe sunt foarte aproape de o distribuție normală, fără valori care pot fi considerate fundamental atipice („outliers”).
Care sunt rezultatele?
- Cel mai important predictor al diferenței dintre procentele de vot pentru Tudorache și Armand este derivat din rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2014. Mai exact, primul model la care ne am uitat includea o singură varibilă independentă: diferența dintre procentele voturilor lui Victor Ponta (PSD) și cele ale lui Klaus Iohannis (PNL) în aceleași secții în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014. Această variabilă singură, explică mai mult de 54% din variația variabilei dependente (diferența dintre procentele de vot pentru Tudorache și Armand).
Apoi am adăugat toate celelalte variabile iar rezultatele modelului complet sunt prezentate in Tabelul 1 de mai jos. Rezultatele coroborează importanța diferenței dintre voturile pentru Ponta și cele pentru Iohannis ca explicație a rezultatului alegerilor locale analizate.
- Un alt predictor semnificativ este legat de rezultatele alegerilor locale precedente, din 2012. Astfel, coeficientul associat cu procentul de vot obținut în 2012 de primarul în funcție, Andrei Chiliman, care a fost sprijint de alianța PNL-PSD indică faptul că în acele secții în care Chiliman a realizat un scor mai bun tind de asemenea să înregistreze o marjă de victorie mai mare pentru candidatul PSD în 2016.
Astfel comportamentul electoral din sector pare să urmeze un tipar stabil și predictibil. Electoratul din secțiile care l-au preferat pe Ponta (PSD) lui Iohannis (PNL) în 2014 a tins de asemenea să îl prefere pe Tudorache (PSD) lui Armand (USB) în 2016. Un efect mai puțin puternic dar semnificativ este faptul că în secțiile în care Chiliman (PSD+PNL) a obținut un scor foarte bun în 2012 diferența în favoarea lui Tudorache (PSD) în 2016 a fost mai ridicată.
- Totuși, analiza confirmă că avansul lui Tudorache față de Armand a fost mai mare în acele secții unde procentul de voturi nule a fost mai ridicat. Acest rezultat pare să sprijine ipoteza fraudei. Singura problemă cu această teorie este, însă, că această fenomen apare nu numai în 2016, dar și în 2012, la precedentele alegeri locale, precum și la alegerile prezidențiale din 2014 (deși într-o măsură mai mică).
Dacă voturi valide pentru Armand au fost invalidate în mod voit, atunci proporția de voturi nule din trecut nu ar trebui să explice diferența dintre cei doi candidați, decât dacă sugestia este că fraude identice s-au petrecut în 2012 și 2014. Un astfel de tip de fraudă are necesita o coluziune pe scară largă între reprezentanții principalelor partide. Acest scenariu este puțin probabil dat fiind că toate partidele parlamentare, nu numai cele mari au întotdeauna reprezentanți în comisia fiecărei secții de votare, dar și fiindcă gradul de polarizare din politica românească a fost unul remarcabil în ultimii ani.
Ce explică diferența dintre voturile pentru Tudorache și cele pentru Armand? (Model OLS)
* Nivel de semnificație la * p < 0,10, ** p < 0,05, ***p < 0,01
** Erori standard robuste în paranteză
Astfel, este greu de crezut că dacă voturi pentru contracandidații lui Chiliman ar fi fost invalidate voit de către reprezentanții PSD și PNL în 2012, reprezentanții PDL din secțiile de votare nu ar fi observat și denunțat astfel de practici sau s-ar fi înțeles cu reprezentanții acestor partide, care formau USL în 2012. Mai mult, ipoteza coluziunii nu ar fi putut fi validă nici la alegerile din 2014, când cele două partide principale, PSD și PNL, au concurat unul împotriva celuilalt.
În acest moment, ceea ce sțim este doar că electoratul arondat anumitor secții prezintă atât o propensitate de a vota pentru candidatul sprijinit de PSD, cât și o tendință de a înregistra mai multe voturi nule – în toate alegerile. Cele două tendințe ar putea fi explicate caracteristici socio-demografice comune ale alegătorilor din aceste cartiere.
- Nu în ultimul rând, regresia a indicat că absența sau prezența unui reprezentant sau delegat USB în secția de vot nu are un impact asupra diferenței de voturi dintre Armand și Tudorache.
Variabila dihotomică (reprezentant/ delegat sau nici reprezentant nici delegat) a generat un coeficient cu o valoare p foarte mare (0.47) și a cărui direcție este opusă celei așteptate de cei care au crezut în scenariul fraudei. Am obținut un rezultat identic înlocuind în model această variabilă cu un indicator care măsura doar prezența unui reprezentant USB (excluzându-i astfel pe delegați).
Concluzii
Rezultatele analizelor prezentate aici oferă foarte puțin spijin pentru acuzele de fraudă, indiferent dacă ne concentrăm pe secțiile de vot în care USB nu a avut reprezentanți sau pe relația dintre voturile nule și diferența de voturi înregistrată între cei doi candidați. Dacă ne am fi mărginit la o corelație, în loc să luăm în calcul toți ceilalți factori menționați deja, am fi putut fi induși în eroare. În schimb, concluzia principală a acestei investigații este că victoria lui Tudorache este explicată în mare măsură de trenduri de vot relativ stabile din sector. Desigur, date socio-demografice la nivel de secție de vot ne ar fi ajutat să explorăm mai mult aceste tipare de comportamente electorale, dar din păcate acestea nu sunt disponibile.
Date
Am folosit datele oficiale asupra rezultatelor electorale, prezenței la vot și voturilor nule la nivel de secție de votare, la alegerile locale din 2012, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 și la alegerile locale din 2016. În 2012 în sectorul 1 au fost deschise 161 de secții de vot, comparat cu 162 în 2014 și 163 în 2016. O proporție semnificativă de secții de votare având aceeași adresă și incluzând aceleași străzi au avut numere diferite la cele trei alegeri, dar mai ales atunci când comparația se face între alegerile din 2012 și restul. Am putut totuși să le împerechem folosind informațiile oficiale ale Autorității Electorale Permanent privind locația acestor secții și străzile pe care le deserveau. La fel am procedat și în cazul celor 2 secții adiționale înființate în 2014 și 2016. [1]
Am creat o variabilă dihotomică pentru cele 20 de secții în care USB nu a avut delegat sau reprezentant și o alta pentru cele 63 de secții în care USB a avut doar reprezentant. [2]
[1] Este vorba despre a treia secție deschisă la Sfântul Lazăr în 2014 (secția numărul 30) și despre secția deschisă în 2016 la Complexul Social de Servicii „Odăi” (secția numărul 55).
[2] Am colectat informația cu privire la prezența sau absence reprezentanților USB din comisiile a 158 de secții de vot din copiile scanate ale Proceselor Verbale întocmite și semnate de aceste comisii după numărarea voturilor. În 7 din cele 163 secții din sectorul 1 membrii comisiei electorale nu au precizat afilierea de partid deși formularul cerea explicit acest lucru. Pentru aceste 7 secții informația a fost obținută de la secretariatul USB (correspondență electronică).
Leave a Comment